veşnic, fără de lipsă-n Tine, Tu singur bun şi bine
te-ai îmbrăcat în timp… Tu care nu te schimbi
şi mic ai fost şi mare, cuprins în transformare
ca într-un anotimp.
simplu, fără de şcoli sau artă, prin vorbe care poartă
prin orişicare ere – viaţa
toate-ntr-o dezlegare cu pas şi mic şi mare
o şoaptă, o strigare ascunsă prin mistere
ţi-e povaţa.
ruptă din haina sfantă, o vorbă te aruncă în degete întinse
tamplar deprins cu aşchii cu cuie şi cu praştii
te-mproaşcă adevărul cu-a zeilor urgie legandu-te de moarte-n
pretinsa-ţi blasfemie.
în adevărul liber n-ai fost să stai deoparte
să ne trimiţi scrisori sau vorbe gură-n gură
o carte…
liber te-ai pricopsit cu noi şi te-am pătat
Tu ne-ai pătruns cu mersul Tău de urme
prin noroi.
ian.30
Transformare fara anotimp…!
multumesc de sugestii ana, desigur ca merge si fara titlu da e un mod interesant de a vedea ce va sugereaza voua, daca va comunica ceva. daca acel ceva e diferit in functie de cel care citeste sau nu
interesant titlu Lorelei. multumesc!