e în ordine

Standard

ori de câte ori merg înapoi
înainte mă duc

love-im bolta de cuvânt nerostit
și dangăt de gând înaintează
în turlele bisericilor interioare
în care ne aducem nouă înșine
închinarea

nu suntem idolatri – scrie pe
funia cuvintelor cu care
ne tragem de clopot
cu care ne tragem de șireturi
cu care ne tragem de mânecă
pe noi – uitucii

ori de câte ori ne ducem spre nord
mergem spre sudul nordului
și când privim spatele
privim fața spatelui
și prezentul trecut pe dinaintea
ochilor din spatele
privirii

ori de câte ori nouă

baltzi

foto: rb

Reclame

nu mă supăr, caută

Standard

caut un cuvânt care să cuprindă
în el totul
să fie cel mai scurt poem
pe care l-am descoperit vreodată
ca viața

viața e scurtă, extrem de scurtă
zic toți bătrânii zâmbind, văitându-se
concediile-s prea scurte, ah..
aruncă în urma lor cei veniți de la mare
câte-o concluzie
uichendurile sunt făcute în china
își analizează mister bean credințele
„nu durează prea mult”
se gată repede

tinerețea a zburat, zboară..
crăciunul și revelionul sunt un fel
de sâmbătă și duminică
cuvintele-s lungi pe dedesubt
în înțelesuri
frazele-s adevărate romane..

căutarea pare a fi răzvrătit
de lungă, și în mod sigur
găsirea

ceai dementă

Standard

tremură frigul
pe mine
de răceala iernilor
mele

44049468_172406357018990_504192434285051904_n

(îi) suflu în ceafă

Standard

și dintr-o dată spatele lui
se făcu o lume mai mare
fără de uși
mă izbeam de câte un omoplat
vrând să-l trag jucăuș de mustață
– tăcere ne era dialogul –

se vedea clar c-a tras la sală
era bine făcut
undeva pe umărul drept
– izbitor de asemănătoare c-o scamă – 
era lumea
rătăcită printre hărțile cerului

un fir de ață deraiat și fosforescent
îmi era cărarea de până acum
ignorată total de primul editor
mâzgălită cu extrem de mult roșu
de-al doilea
orbită în cele din urmă de lumina tiparului
în niște caiete obscure

nu cred că-i sunt povară; scama
aia pare așa de mică, iar respirarea mea
un abur..

 

:) „amintește-mi” – poem de Ana Maria Gîbu

Standard

43788176_737531119922349_1057602964694237184_n

🙂

Facă-mi-se după credință! (așa am fost educat)

Standard

Nu-i frumos să începi cu NU, dar nu simt că ar fi ziua mea azi. Eu sunt printre dascăli doar de 13 ani – 13-le să fie de vină, zic, așa cum dau englezii vina pe Lună (blame it on the Moon), da` azi, de ziua dascălului, eu nu simțăsc nimic aparte. De fapt și de drept nu-i ziua dascălului azi, nici ziua mea, prin urmare, ci Ziua Internațională a Educației, sau Ziua Internațională a Profesorului.. aaaa.. hai bine, fie! 🙂

Nu de mult eram și eu în banca a treia rându` de la geam cu „tovarășa” profesoară sau „dom` profesor” ca rostire pe buze, cu teama în suflet de-a nu mă asculta chiar pe mine, sau de vorbesc cumva un pic mai tare cu colegu` de bancă să nu mă scoată la tablă și eu să dau din colț în colț încercuirea (corectă) a răspunsului…

 Azi.. niște pushtani aproape analfabeți, că elevi nu le pot spune, care nici nu știu exact cum se scrie de-adevăratelea șî-ul, îmi zic „tu” ca și când am fi fost colegi de facultă – și nu-mi mai aduc eu aminte -.. vor să primească 5-ul moca (de la stat) să facă aproape numai ce vor ei, în clasă, pe holuri, în pauze,.. și se miră când li se spune și li se repetă că totuși regula (normalității) e alta.
Ce bine că nu pot generaliza.

Nu îndrăznesc să gândesc (sau să cred) că n-ar mai fi speranță într-o educație românească ce.. educă (cu tot cu întreg Sistemul ce-o cuprinde), și care nu doar încearcă, ci și reușește.

Să fie școala de azi o frunză luată de vânt, sau niște rădăcini ce-nfruntă fără teamă iernile vieții?
Lua-le-ar vântu` de frunze..

„O şcoală în care profesorul nu învaţă şi el e o absurditate… pentru că în actul de învăţare, nu se ştie cine dă şi cine primeşte.” – C. Noica

PS. Speranța nu este, desigur, o soluție în sine. Pare a fi, mai degrabă, o rădăcină.

43096702_2158654207723193_8218996395701436416_n

aerul dinăuntru

Standard

mă fac ca de sârmă ghimpată
cu inimă cu tot cu sânge
de curg prin mine
numai vârfuri de ac
numai deltă subțire
sunt la revărsarea în
marea mulțime de oameni
împrăștiată ca țărm

necuprinsuri

Standard

..așa că
de citit n-am citit (mai) nimic
în afară de
ziua luminii din căldura apusă
frumusețea sălbatic de liberă a florii
o glazură radiantă a toamnei
niște frunze

brațele prietenești ale munților
în hora lor pietrificată
clăbucii de nori ai zorilor
răsfirați pe alb
printre văile dimineții
răcoarea ca de rouă a ierbii
tăcerea prelungă a peisajelor

adâncă învăluire a liniștii
transformarea pașilor în cărare
culegerea unei pietre
aPlecarea unui genunchi

buchetul pozei cu brândușe
cablurile întinse ale văzduhului
albul gogoșilor celeste
micul dejun al unei conversații
hohotul de râs al fericirii
amestecarea dulcelui cu lingurița
cafeaua muzicală a sorbirii
virgula unui sughiț
și ridicarea volumului luminii

amestecool articulat al alfabetului
semnificațiile mute ale gesturilor
și alte cuprinsuri..

edf

© foto: rb

cartușul

Standard

zoran a plecat
la război
și-a luat cu el codul muncii
și codul penal
a mai luat și-un briceag
cu care cioplește dintr-unul pușcă
din celălalt glonte
in-amicul neînțelegerii mișună
peste tot..

prin gaura biletului capsat
se vede că nici măcar
nu trebuia
să plece

 

oglintet

Standard

trec
sunt în trecere
sunt trecerea
nesemaforizată
a unei intersecții
[…]

© foto: rb

Welcome to the Gutenberg Editor

Standard

Of Mountains & Printing Presses

The goal of this new editor is to make adding rich content to WordPress simple and enjoyable. This whole post is composed of pieces of content—somewhat similar to LEGO bricks—that you can move around and interact with. Move your cursor around and you’ll notice the different blocks light up with outlines and arrows. Press the arrows to reposition blocks quickly, without fearing about losing things in the process of copying and pasting. What you are reading now is a text block the most basic block of all. The text block has its own controls to be moved freely around the post…

… like this one, which is right aligned.

Headings are separate blocks as well, which helps with the outline and organization of your content.

A Picture is Worth a Thousand Words

Handling images and media with the utmost care is a primary focus of the new editor. Hopefully, you’ll find aspects of adding captions or going full-width with your pictures much easier and robust than before.
Beautiful landscape
If your theme supports it, you’ll see the „wide” button on the image toolbar. Give it a try.
Try selecting and removing or editing the caption, now you don’t have to be careful about selecting the image or other text by mistake and ruining the presentation.

The Inserter Tool

Imagine everything that WordPress can do is available to you quickly and in the same place on the interface. No need to figure out HTML tags, classes, or remember complicated shortcode syntax. That’s the spirit behind the inserter—the (+) button you’ll see around the editor—which allows you to browse all available content blocks and add them into your post. Plugins and themes are able to register their own, opening up all sort of possibilities for rich editing and publishing. Go give it a try, you may discover things WordPress can already add into your posts that you didn’t know about. Here’s a short list of what you can currently find there:
  • Text & Headings
  • Images & Videos
  • Galleries
  • Embeds, like YouTube, Tweets, or other WordPress posts.
  • Layout blocks, like Buttons, Hero Images, Separators, etc.
  • And Lists like this one of course 🙂

Visual Editing

A huge benefit of blocks is that you can edit them in place and manipulate your content directly. Instead of having fields for editing things like the source of a quote, or the text of a button, you can directly change the content. Try editing the following quote:
The editor will endeavor to create a new page and post building experience that makes writing rich posts effortless, and has “blocks” to make it easy what today might take shortcodes, custom HTML, or “mystery meat” embed discovery.Matt Mullenweg, 2017
The information corresponding to the source of the quote is a separate text field, similar to captions under images, so the structure of the quote is protected even if you select, modify, or remove the source. It’s always easy to add it back. Blocks can be anything you need. For instance, you may want to add a subdued quote as part of the composition of your text, or you may prefer to display a giant stylized one. All of these options are available in the inserter. You can change the amount of columns in your galleries by dragging a slider in the block inspector in the sidebar.

Media Rich

If you combine the new wide and full-wide alignments with galleries, you can create a very media rich layout, very quickly:
Accessibility is important — don’t forget image alt attribute
Sure, the full-wide image can be pretty big. But sometimes the image is worth it. The above is a gallery with just two images. It’s an easier way to create visually appealing layouts, without having to deal with floats. You can also easily convert the gallery back to individual images again, by using the block switcher. Any block can opt into these alignments. The embed block has them also, and is responsive out of the box:
You can build any block you like, static or dynamic, decorative or plain. Here’s a pullquote block:
Code is Poetry The WordPress community
< p style=”text-align:center;”> If you want to learn more about how to build additional blocks, or if you are interested in helping with the project, head over to the GitHub repository.

Thanks for testing Gutenberg!

👋

reformulare

Standard

inima-i un metal
magnetul e într-un cufăr
cu cheie
seamănă cu o comoară

 

întâia literă

Standard

devin nostalgic
la gândul înfăptuit cu repeziciune
al toamnei..

cândva o bucată de Italie
alteori o fâșie daneză
câte un pansament marin
o plasă de priviri aruncată
peste vârfuri de munte
ca hrană la vulturi..

ah, noaptea în care
au găzduit urechile tatei
bagajele verbale ale
veștilor:

„ai un fecior!”
eu plângeam sub numele meu
într-o limbă străină
cuibăream lumea sub lucruri

„poate o să ai nevoie cândva
de întrerupătorul ăsta..”
plasticul e doar camuflaj
nu-i lăsa să te păcălească
vin zile de trupe înarmate
a și venit dansul planetei
și tu nu ți-ai repetat pașii
[…]

zâmbetele îmi păreau cunoscute
restul era gălăgie klingoniană
de pe altă planetă..

abia când am găsit poezia
am început să gânguresc
aha-ul

 

dublă cetățenie

Standard

trec așa
ca o necunoscută
zice ziua de ieri
și tace

rareori, da` rareori
când gălăgia planetei e dată pe minim
i se aud pașii
îndepărtându-se

trec așa ca păianjenul
prins în propria plasă
uneori primesc în vizită
câte o muscă, un fluture
îi dau papucii miriapodului
ca să fac loc în dulapuri
scotocesc printre perle
după boaba de nisip
a țărmului

în scoicile mari
vuiește marea aventură
și eu nu-mi găsesc
pașaportul

la comparativ

Standard

nu poți decât ce poți
– se știe –
și se mai știe că nu se știe prea mult
nici prea bine..
de-aia
măcar așa din când în când
e mai bine să te iei
după tine

docil să te urmezi
și să te asculți
ca și când tu nu ai fi tu
ci un altul mai deștept mai înalt
ce cară un munte sub picioare
ochean pentru vremile-n
depărtare

care vorbește când din cărți
când din carte
și care nu se teme decât de teamă
știind că încă nu știe cât poate
da` pescuiește din oglinda goală
imaginea venita din afară
și-o aruncă înapoi
transformată
o-dat` ca niciodat` întâmplată

© foto:rb