totuna

Standard

cum aș putea să-mi pierd mințile
înainte de a le găsi _ și..
d c ar fi nevoie să le găsesc
d vreme c nu le-am pierdut

si(n)gura variantă cât d cât
întreagă la minte _ e..
că nu le-am avut niciodată
și încă aștept să inaugurez
posesia lor _ dar..

atunci cu palmele cărei minți
cuprind dilema aceasta
și-n depozitarul cărei cunoașteri
sălășluiește gândul care vede
prinderea_găsirea_avutul
cunoașterea adunată
d simboluri
pentru ochiul meu de mâine
pentru văzul minții c nedeschis
încă n-a citit c
tocmai citește

dacă citești (de)scrierea
t minte oh_ minte găsită
în pierdere pierdută_n
găsire
_totuna

draft d reply

Standard

c faceți cu cărțile nevândute
l-am întrebat pe editor
ea mi-a zâmbit la final d email
cu niște simboluri politicoase
din care am înțeles
următoarele:

primele înțelegeri mai niciodată
nu corespund cu cele din urmă

realitatea, falsă sau mincinoasă
– oricum ai prefera – dinauntru
sau dinafara poemelor
e irepetabilă – oricâte modificări
sau adăugiri le-ai aduce

orice editor drăguț
e de fapt o femeie

grafica primei impresii – numită
uneori și coperta unu – este
mai mult sau mai puțin vandabilă
decât numele autorului

libertatea d a vrea cum vreau
este cu mult mai scurtă decât
semnătura ce pecetluiește contractul
indiferent cât de ieftină a fost
albastra ceară a pixului
negru

oricare ar fi întrebarea
uneori răspunsul este da
alteori nu

indiferent d răspuns și
indiferent d riscuri
întrebarea (se) merită întrebată

cărțile nevândute sunt păstrate
în mansardele așteptării
pentru cine știe ce primăvară
contează prea puțin – aproape extrem
– măsurătorile
e relative – pe numele cui
e
(trecută în acte) mansarda

niciodată eu nu sunt doar numele meu
d cele mai multe ori sunt prenumele

k în noaptea aceea dintre milenii
stau
nehotărât dacă să mai aștept un reply
sau să salvez ca draft
impresiile

189841658_757269574954982_9165351244974987891_n

paradoxuri paradoxale

Standard

Singurul lucru pe care nu-l amân (prea mult) e amânarea.

Când vine seceta iernii apa se usucă până la întărire – moare de sete.

Există o îmbârligare mai mare decât orice îmbârligătură – se cheamă două îmbârligări înnodate. 

Levitația gravitațională și zborul păsării e una și aceeași poezie – deloc identică.

Un lucru este întotdeauna mai multe lucruri – dovadă că nu-i lucru (curat) definirea lucrului cu lucruri.

Poezia nescrisă e aerul îmbâcsit de lumea dinafara ferestrei – poezia scrisă e deschiderea ferestrei – schimbul dintre interior și exterior – zgomotul unei păsări numit cântec cu alte cuvinte (o) ureche deschisă.

efecte secundare

Standard

nu poți să stai p gânduri
fără să le slăbești un pic
puterea de susținere
k o bancă din ce în ce
mai tocită în urma
fiecărei ridicări
spre plecare
în urma oricăror așezări
a mereu altor
și altor gânduri
prelungite în
oameni

nu poți să stai p gânduri
k p o trecere de pietoni
d la vorbă la faptă
fără să t claxoneze
la un moment dat
mașinile mereu în mișcare
ale timpului
frânele scârțâitoare ale
momentelor de față

nu poți sta prea mult
p gânduri fără
să le anchilozezi șalele
și când să t ridici deodată
cu ele să le vezi forma
aidoma ție așteptând
unguentul antireumatic
al gândurilor proaspete
p care încă nu s-a așezat
nimeni

poți sta pe gânduri
desigur
dar vechi-d-nou toate
locurile d parcare
costă

care p care – îngândrugare

Standard

Dumnezeu se dă după noi în sensul că are răbdare ca noi să ne dăm după El.

 

rush hour

Standard

stridentă zgâriere a hârtiei
e țipătul tăcerilor
sub pix – un doliu mâzgălit
cu lungi himere
simboluri ce vorbesc
zicând
nimic

doar ochiul minții
k o primăvară
le mângăie mormintele
cu flori – ciuntită învierea
dă pe-afară
înmugurind
în înțelesul
lor

cocori ascunși în frunze
plini de verde
`și-așteaptă ruginiul
pașaport cu negre dungi
pe-al foilor perete
un țipăt ce nescris
în piept mi-l
port

p cerul plin de gânduri
câteodată k norii
unei minți de adevăr
se-nvârte vechea
roată spiralată
ulii de negru scris
p ciocul lor

țâșnesc în jos
săgeți ochindu-și prada
străfulgerări prea iuți
să le surprinzi
și fix când crezi
că-ncepi să guști parada
guști
țipătul tăcerilor
sub pix

a țintire

Standard

se ia pușca de vânătoare
din glonțul ei și se
trag (orbește) două rafale
în umărul dezgolit al primăverii
[…]

își iau zborul trecutele zile
și-n rana proaspătă
plantăm viitorul

toți se ascund d toți

Standard

bărbați d femei
femei d bărbați
toți se ascund d toți
părinți d copii
copii de-ai lor tați
Dumnezeu se-ascunde
și el după numele său
atât l-a lucrat
atât îi e d mare
că abia d mai poate fi găsit
p după el
d când cu grădina
ascunși după frici
lăsăm curajul netrăit
d parcă nu ar fi al nostru
ascunși după singurătăți
toate se-ascund de toate
k într-un joc de-a găsirea
a cărui miză sunt regulile
ascunse și ele în însuși jocul 
c ne învăluie k o pătură
sub care ne ascundem
d baubaul nopții
d frigul îndesat al stelelor
ascunse și ele în călătoria
îndepărtată a unor care
și-a unor hățuri d lumină
c numai noaptea se-aud
cum nechează

ascundem cuvinte-n tăceri
ascundem tăceri în cuvinte
și ne-ascundem p noi
d noi înșine încât cu greu
găsim cine caută p cine
în pătuțul odihnitor al somnului
ascundem pentru o clipă viața
știind k am prins o minune
în palme
și-o ținem ascunsă k nu cumva
să-și ia zborul..

sau/sau

Standard

pășim puntea fiecărei nopți
spre zilele ce ne stau înainte
în fața feței noastre
k un mal despărțind
fluvii negre d somn
pârâiașe intunecate
d gânduri
c dospesc în tăcerile nopții
tot felul d vise
[fierbinți]
din care-și servesc îngerii
micul dejun și-apoi
se pun și ei la somn
dacă nu fac cumva
indigestie
de nu-i doare cumva
vreo măsea d minte
p care o smulg în cealaltă
dimineață
cu vreun fir subțire
d viață
sau
cu însuși firul
timpului

priorităţi

Standard

unii oameni sunt k d aer 
treci p lângă ei şi nici nu-i vezi
identică povestea şi cu femeile
noroc cu parfumul
că se distinge vag un contur
de mireasmă şi-i întrebi numele 
nu nu vrei să faci cunoştinţă
nu nu vrei să cumperi 
vrei doar să ştii
să adaugi cunoaştere lângă
cunoaştere
k un orb c pipăie lumea 
şi
începe cu aerul 
muşcă din el cu plămânul 
apoi i se bagă sub piele
cu urechea 
să-i audă inima cum bate 
taie câte o rază cu foarfeca
să vadă ce are p dinauntru
sau dacă se poate face dulceaţă
din măduvă
provizii pentru nopţile d insomnie 
vremuri d despachetat vise 
mai vechi
k să le verifice data 

în aceste condiţii cine
mai are ochi 
pentru umbrele transparente
numite oameni

vizita(torul)

Standard

știți cumva care-i strada
ce duce spre lume?
mă întrebă îngerul
zăbovind așteptarea

p mine mă pufni râsul
mă pufni zâmbetul – acolo
p stradă – de nu i-am putut
răspunde

mă scuzați, zise el, repetând
știți cumva dacă asta-i strada
care duce spre lume?

eu mă uitam la el
fascinat și cu gura căscată
încât am uitat
să-i răspund

când să mă întrebe și-a treia oară
n-am mai putut: am explodat
într-un ropot de aplauze
încât săracul păru atât d pierdut
d confuz d
nu mai știa nici p c stradă e
și nici c stradă caută…

cum mai aveam și altceva d făcut
i-am dat o carte d poezii
și i-am urat călătorie
sprâncenată

______________________
..vezi (d vrei) alți „îngeri” (d-ai mei) 🙂

  1. https://calatorru.wordpress.com/2011/02/26/printre-balamalele-zborului/
  2. https://calatorru.wordpress.com/2020/05/10/mesagerul/
  3. https://calatorru.wordpress.com/2019/12/31/ideea-ca-se-poate/
  4. https://calatorru.wordpress.com/2017/12/11/cheia-solilor/
  5. https://calatorru.wordpress.com/2017/03/23/ingerul-nestiut/
  6. https://calatorru.wordpress.com/2017/02/05/in-gerul-schimbarii/
  7. https://calatorru.wordpress.com/2016/03/16/spartura/
  8. https://calatorru.wordpress.com/2015/07/02/ingerul-mortii/
  9. https://calatorru.wordpress.com/2013/02/07/e-o-poveste-cu-un-inger-rau/
  10. https://calatorru.wordpress.com/2013/02/09/inger-ambiguu/
  11. https://calatorru.wordpress.com/2014/10/19/how-old-am-i/
  12. https://calatorru.wordpress.com/2015/05/14/umbra-ingerului-amanat/
  13. https://calatorru.wordpress.com/2015/03/07/ingerul-bataie/
  14. https://calatorru.wordpress.com/2015/04/16/ajunsul-neajunsului/
  15. https://calatorru.wordpress.com/2015/11/06/angelus-transitorius/
  16. https://calatorru.wordpress.com/2008/01/14/adiere-de-aripi/
  17. https://calatorru.wordpress.com/2010/05/17/poveste-cu-inger-gri-1-2/
  18. https://calatorru.wordpress.com/2010/05/31/ingerul-captiv/
  19. https://calatorru.wordpress.com/2010/06/02/pana-de-inger/
  20. https://calatorru.wordpress.com/2010/10/23/in-aceeasi-echipa/
  21. https://calatorru.wordpress.com/2015/11/30/îngerul-bețiv
  22. https://calatorru.wordpress.com/2021/01/11/vizitatorul/
    ______________________________

cartea

Standard

stăteam așa
pe țărm
și despachetam corăbii
imediat d cum ancorau
veneau din larg
cu toate pânezele sus și
aduceau perle
perle lingvistice, perle
verbale de o discutabilă
frumusețe

unele aveau mai multe ancore
și tulburau nispul
venind spre mine d păream
d departe un far dărâmat
căzut la datorie
între două lumi – așa alungit
întins cu un picior
peste celălalt ca să nu
poată trece decât vama
despachetată

unora le tăiam ancorele – le retezam
vorbele tatuate pe ele le tăiam
elanul și le suflam în pânze
pa pa – și-apoi k un avar
care a adunat mai mult
decât poate duce
aruncam perlele
`napoi în mare
una câte una la firul apei
momeală corăbilor sau
mai multe deodată
ofrandă luminii
dar
ele se întorceau mereu

la mine căci
eu eram țărmul..

la mulți ani!

Standard

ne-în-grabă și p în-delete
hergheliile d ani lumină
târâie timpul prin spațiu
nu putem admira
nici măcar dâra
ar fi ca și cum
am atinge
o rană

134063730_10160529569113272_7551660019897828502_o

ură-tură

Standard

să vă fie anul plin
și de goluri
k lăcașuri
să n-aveți mereu senin
să vă crească ploi
sălașuri
și să stați pe drumuri
largi care taie alte drumuri
degetul să vi-l plimbați
când p tâmplă când p
gânduri că p care drum
s-o luați…?
cu busola defectată
și să dați din coate tare
până simțiți că vă doare
și începeți să zburați
neștiind d-naripare
să cunoașteți să aflați
dincolo de planul vostru
dincolo de planul a
nas să dați cu acel maiestru
dincolo de inimă
și d vorbele banale
dincolo d lacăte
dincolo chiar d
terestru..
să nu v-apese secunda
și să n-aveți bețe-n roate
ba să mergeți chiar p jos
pas cu pas k o coloană
din cetate în cetate
să vă fie anul gol
ca să aveți loc d d toate
să vă fie anul gol
ca să-și găsească preaplinul
aerul ce-i scos d dop
și urările și vinul
să vă fie anul gol
să nu-l umpleți cu d toate
k pe-o roată rotocol
k pe-o pagină d carte
să vă fie anul gol
k scrisoarea netrimisă
foaia albă plicul gol
timbrul k d pace sol
să vă fie anul gol
să cădeți mereu p gânduri
să citiți zâmbind la greu
doar esențe
printre rânduri

cosmopolită

Standard

e atât de obișnuită
(cu noi)
sosirea dimineții
d parcă ar fi un
tren japonez
ne panicăm când
întârzâie
d parcă ne datorează
punctualitate
atât de mult ne-am
obișnuit cu normalul
încât orice minune
ne sperie
în loc să ne umple
d uimire k șuieratul
prelung
al dimineții