Orice amânare de a alege este o alegere în sine: deci… o lipsă de amânare!
Arhive pe etichete: alegere
plan
aruncă-ţi ochii-n viitor ca pe-o arvună a devenirii tale o parte (a ta) ce deja a ajuns ochi într-un cap de pod pe malul de acol’ ce îţi trimite privirile-napoi să nu zici „oi vedea” ci deja văd… aruncă-ţi fără teamă ochii tocmai să nu fi orb şi viitorul care curge acum ţi-i va aduce sigur înapoi umpluţi cu tot ce trebuie să ştii umpluți de el…
Disobedience
I don`t obey the rules of life… I disobey the rules of death!
cale tăiată
pe cale ca o rădăcină pentru paşii ce nu s-au împiedicat încă umbră pe peretele ridicat împotriva curajului 100 de metri garduri şi salturi *
liniştea întinsă înaintea rostirilor cursă prinsă în cursa unui şoarece carte în biblioteca raftului cursă alergată şi caştigată alergată şi pierdută ca pe-un bilet de intrare la film… *
mi-am tăiat calea cu foarfeca ţi-am tăiat calea cu un fel inoportun de aruncat apă peste răceala relaţiei noastre inexistente o, vrei îngheţată? *
ca să-ţi fac loc m-am dat la o parte o parte tu o parte eu să împărţim împărţeala şi-am putea dacă vrei pe apa aia aruncată de mine să ne luăm inima-n dinţi ca pe un biscuite ca pe o prăjitură în timp ce ne dăm cu patinele (pe alegerea alunecoasă)
(în) aceeaşi echipă
Îngerul cel rău
zise către îngerul cel bun: „Dacă mă mai contrazici
o dată ţi-o iei !” La care zâmbind
i se răspunse: „Nici acum încă
nu te-ai prins
că suntem în aceeaşi echipă şi că împreună
îl zăpăcim pe om
de nu mai ştie
ce să aleagă…” Apoi (întors) către
gândurile dimprejurul lui
şopti: „Alege-mă pe mine !”
n-am încotro !
Cred c-aşa aleg, sau n-am încotro ?
Nu pot altfel decât să cred şi tremură inima-n mine la gândul că aş putea şi altfel ?!
alternativă
… ne tot mirăm de mirarea lor: perspectivei lor largi le oferim ca alternativă perspectiva noastră îngustă (inCorectă şi-adâncă)
în căutarea unui titlu…
veşnic, fără de lipsă-n Tine, Tu singur bun şi bine
te-ai îmbrăcat în timp… Tu care nu te schimbi
şi mic ai fost şi mare, cuprins în transformare
ca într-un anotimp.
simplu, fără de şcoli sau artă, prin vorbe care poartă
prin orişicare ere – viaţa
toate-ntr-o dezlegare cu pas şi mic şi mare
o şoaptă, o strigare ascunsă prin mistere
ţi-e povaţa.
ruptă din haina sfantă, o vorbă te aruncă în degete întinse
tamplar deprins cu aşchii cu cuie şi cu praştii
te-mproaşcă adevărul cu-a zeilor urgie legandu-te de moarte-n
pretinsa-ţi blasfemie.
în adevărul liber n-ai fost să stai deoparte
să ne trimiţi scrisori sau vorbe gură-n gură
o carte…
liber te-ai pricopsit cu noi şi te-am pătat
Tu ne-ai pătruns cu mersul Tău de urme
prin noroi.