vorBe vertiCale cu vorbe sau fără Buzele şi’au înseilat mişcările Ştiind că vor fi auzite de urechi neştiute Dar inima a şoptit cu teamă Parcă alte vorbe, Mai adânci, dezbrăcate de intenţii M’am întrebat, oare chiar iei aminte? Ce te interesează mai mult Ce-a sunat afară, sau ce’am şoptit ’năuntru? Ruga pe buze, ruga din minte Parcă mi’e familiar chipul tău De ce s-au destrămat zidurile când au sunat din corn de berbece De ce pe dreapta erau peşti Iar în stanga apa a fost stearpă toată noaptea, De ce doar murind ai biruit moartea? Boabele îşi ascund boabele Vântul nu-şi dezvăluie planurile Când îmi flutură pletele ştiu că’i de faţă Vorbele ce le pui în mine Mor, tac, pânze de păianjen ţese timpul Şi ele prind viaţă… Tăcând îmi vorbeşti când mă rog Dimineaţă după dimineaţă. PublicitateEvaluează asta:Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă)Mai multDă clic pentru a imprima(Se deschide într-o fereastră nouă)Apreciază:Apreciază Încarc...
călătorru' 