“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.
E dreptul Tău să taci…
De multe zile taci în dreptul meuAştept măcar un semn ca surdo-muţiiNu eşti tu oare singur DumnezeuCosmopolit şi poliglot;Aicea eşti sau tot colinzi?Vorbeşti,Sau taci?Sau ai plecat de tot ?Dar cum să pleci şi unde să te duci…Când ştiu că locul nu-i decât în Tine;Şi nime’n lume n-ar putea vorbi…Doar Tu eşti prima vorbă – ce-adună’n ea pe toate celelalteŞi le ţine. Şi totuşi simt că taci în dreptul meuDe când au orbii treabă cu auzul?Ori Tu nu spui nimic Ori eu nu văd nici cum, nici undeDe ce vorbeşti numa’ aşa cum vrei,De ce mereu doar Tu să ai dreptate?Când le-ai vorbit pe deal n-am fost şi euŞi-acum vorbeşti când mă cufund în Carte.Când ochii tac, tace şi ea…Te-ai limitat de bunăvoie?Doar celui care să asculte vrea te revelezi în scris pe file…?De ce-ai ales ca să vorbeşti aşaDe ce mereu ca să te caut mă silesc…?mi-e dor de vorba ta tăcutăalege’odat’ să rupi tăcerea asta greacu o tăcere vie şi plăcută.
Welcome around DayDream!
O zi buna si tie (bine acum e noapte, da pe maine 🙂 )
aaa, cat despre intrebarea ta, banuiesc ca e cand cum, si si, cate putin din fiecare
călătorru' 
Welcome around DayDream!
O zi buna si tie (bine acum e noapte, da pe maine 🙂 )
aaa, cat despre intrebarea ta, banuiesc ca e cand cum, si si, cate putin din fiecare
Imi place foarte multa aceasta poezie,ma bucur ca am regasit o.Bravo-buna postare
Ma bucur… 🙂 zefirule de aur