Arhive pe etichete: verde

privire în sfârşit

Standard
la finalul nesfârşitei Lui priviri Dumnezeu şi-a aşezat punctul
nici mai mare nici mai mic nu părea c-ar fi diferit 
de orice punct obişnuit pe care aş putea să mă cocoţ
munte pe care să-l escaladez
pod peste apele curgătoare
ale privirilor de zi cu zi
*
picioarele atârnând să (mi) crească asemenea gâtului
lung de ştecher
şi să se-nfigă în privirea Lui ca într-o priză
ochiul să (mi) se facă verde atunci ca ledul de la CD-player
când e pornit ca bobocul fraged
când se conectează la primăvară
 
 
Publicitate

geneză tăcută

Standard
din ce-i făcută piatra şi de ce-i tare?
ea-i un fel de mâncare apelor şi pentru moale e dezertare
dar iarba? pare a fi alcătuită din verde
iar verdele-i o parte de lumină ce are primăvara rădăcină
aeru-i tare dacă ai aripi…
mintea ne zboară cu-aripa afară…
iarba ne creşte de dă peste pleoapă şi cu pietre dintre măselele apei ne-adapă
doar tăcerea pluteşte o frunză de zgomot
pe-ntinsa ei scufundare în sus
dac-ar ştii ne-ar da naştere nouă
da’ nu ştie să spună şi nu are de spus