mărgele de gheaţă

scară de grăunţe

braţe de iubită

degete de floare

scriere pripită:

ca o dimineaţă venită spre seară

ca o ‘mbrăţişare grăbită fugară

ca nişte mărgele făcute din gheaţă

răsăritu’ apune orice dimineaţă

*

joacă de lumină agăţată-n ceară

joacă de cuvinte între „cand” şi  „iară”

joacă făr’ de reguli car’ s-o îngrădească

născută-ntre doruri adormită-n coastă

*

scară de iubire între aici ş’ acolo

trecere grăbită de la noi spre voi

lină liniştită

unu înspre doi…

*

ciuguleşte ziua ciocul nopţii parcă

paşii-mi duşi de valuri frunze-mi par o barcă

iau dintre clipite grăunţele-n mană

şi le-arunc la păsări negre pe sub lună

*

valuri mari de oameni mi le strang la guler

gerul ciuguleşte al căldurii fluier

urc cu scrisu’ scara treaptă după treaptă

ea mă urcă altfel fără să mă-ntrebe

nu mă menajează nici nu mă aşteaptă…

Publicitate