Arhive pe etichete: recitire

Eşti Personajul principal

Standard

Eşti Personajul principal al Cărţii şi Autorul scriitorilor (nepricepuţi).

Criticii spun c-ai fi fost inventat, uitând că inventivitatea este invenţia Ta, şi vorbele cu care neagă că ai fi Tu li le-ai dat.

De ce să mă gândesc la Tine dacă nu eşti? De ce încerc să te descriu, să te cunosc, fără să mă forţeze cineva?

De ce urând cărările ce mi le pui sub paşi, că-s prea înguste şi prea drepte să le sui, de fiecare dată când m-abat, regret?

Ce, n-am citit şi alte cărţi ce sunt şi au şi ele un erou? Mă-ntorc târziu să recitesc? Şi chiar de fac aşa din când in când, le iau eu vorba capătai? Le răscolesc în fiecare zi cum fac cu vorba Ta?

E textul lor proaspăt şi nou, ca apa care izvoraşte necurmat, cum este textul Tău, ca viaţa ce ai pus-o ‘n el?

Eşti personajul principal al Cărţii şi mult mai mult de atât, şi eşti Eroul meu!

Publicitate

Vasile Voiculescu: În grădina Ghetsimani

Standard

„Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea îtruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-mbiindu-l şi i-o ducea la gură…
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă…
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă…
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă…
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.”

De dragul (re)citirii –  de Vasile Voiculescu