într-un timp neştiut al fiinţei cândva legenda se destramă ca o mirişte-n flăcări peste care privirile spectatorilor sunt beznă sau ploaie sau mângâiere sau altceva par a fi timp de o oră şi jumătate sau chiar mai binepână când se aude din spate ceva: un scâncet sau o monedă căzând sau o zgârietură de căzăturăpe podeaua logodită cu covorul roşu sau o altă culoareizbitor de asemănătoare*crezi că ne pasă dacă înlăuntrul fiinţei tale se dau conflictesau altcevase dau paşii-napoi sau gratis se dă pâinea regretuluicrezi că ne pasă sa-ţi pasăm ţie da mai ales ţie păsarea aceasta cu aripile rupte frânte lipsite de aripi care oricumnu va mai putea sub nici o formă să te transforme în îngersau în altceva sub altă formădecât a ta?şi mai ales da mai alescrezi cumva?într-un timp neştiut al fiinţei şi-n legendăşi-n destrămare şi-n zgomot şi mai ales în răspunsul la întrebareîn distanţa dintre bulbul de îndoială şi floare…într-un viitor al trecutului în uitat în schimbare?*…din faţă de pe podeaua logodită cu covorul roşusau o altă culoare se aude ceva:un ecou de tăcereun răspuns cu nodul în gât o oglindă clonată şi-o căzăturănişte cuvinte murite pe buze pe malul de gurăşi dorinţa ca cineva să întindă mâna şi să ia piatra sau bolovanulsau altceva şi drept răspuns oglindirii să-l dea