Arhive pe etichete: poem

de ce?

Standard
să se aşeze un fel de ceaţă tăcută
un fel de praf căzut uşor
precum timpul pe-o mobilă
să scrii în el cu degetele…
 

gogoşarul umplut al urechii

Standard
ce să curgă ce să stea
steaua-n pungă vorba-n ea
piedici pe cale drum pe pedale
tăceri în taclale şi fum
iubiri între frunze şi focul cătun
memorii uitate cu trupul uşor
fulgi de cenuşă şi aripi de scrum
paşi fără umbră
sens fără drum
 
cum să se scurgă cumul a ce
sufletu-n vorbă cara cu pace
mijloc între două jumătăţi de întreg
ne-nţelegeri legate cu fir de-nţeleg
fire-mpletite cu ghemuri de ghes
gogoşarul urechii umplut cu-nţeles
ca foamea să muşte din hrănire şi ea
cum muşcă întunericul flămând dintr-o stea
şi setea aceasta a ochiului gol
pândeşte-n afară dându-i ocol
 
ce câine adulmecă un fir de miros
ce este nu e: nu ştii de va fi
cum nu ştii de a fost
totu-i o nebunie belşug de-amalgam
ochiu-i al meu da’ nu ştie că-l am
îmi atârnă pe faţă latul lui drum
dansul cu lungu-i certificat că-i nebun
condamnat la judecata unei simple-ntrebări
umplută de viaţa oricărui răspuns
nimicuri vidate cu vidul în ele
coş ce există
lângă gol de nuiele
 
pierdută identitate în găsirea cea nouă
optul culcat în lanul cifrat
rupe literele în oglindă ciudat
coacerea cloceşte clocirea
timpul potrivit se rupe în două
optul cel nou fi-va nouă
 

eSau nu E

Standard
într-un timp neştiut al fiinţei cândva
legenda se destramă ca o mirişte-n flăcări
peste care privirile spectatorilor sunt beznă sau ploaie
sau mângâiere sau altceva par a fi
timp de o oră şi jumătate sau chiar mai bine
până când se aude din spate ceva:
un scâncet sau o monedă căzând sau o zgârietură de căzătură
pe podeaua logodită cu covorul roşu sau o altă culoare
izbitor de asemănătoare
*
crezi că ne pasă dacă înlăuntrul fiinţei tale se dau conflicte
sau altceva
se dau paşii-napoi sau gratis se dă pâinea regretului
crezi că ne pasă sa-ţi pasăm ţie da mai ales ţie păsarea aceasta
cu aripile rupte frânte lipsite de aripi care oricum
nu va mai putea sub nici o formă să te transforme în înger
sau în altceva sub altă formă
decât a ta?
şi mai ales da mai ales
crezi cumva?
într-un timp neştiut al fiinţei şi-n legendă
şi-n destrămare şi-n zgomot
şi mai ales în răspunsul la întrebare
în distanţa dintre bulbul de îndoială şi floare…
într-un viitor al trecutului
în uitat în schimbare?
*
…din faţă de pe podeaua logodită cu covorul roşu
sau o altă culoare se aude ceva:
un ecou de tăcere
un răspuns cu nodul în gât
o oglindă clonată şi-o căzătură
nişte cuvinte murite pe buze pe malul de gură
şi dorinţa ca cineva să întindă mâna şi să ia piatra sau bolovanul
sau altceva şi drept răspuns
oglindirii să-l dea
 
 

inversă colecţie

Standard
n-am cu ce să sap în cuvinte
rămasele unghii nu înţeleg
tu mă priveşti zâmbind leoaică cuminte
să mă sfâşii în ghiare nu poţi pe de-a-ntreg’
*
atunci mă păşeşti cu pasul tău lin de felină
mă străbaţi ca o lumină de lună prin noapte şi geam
limba ta linge timp şi-i imprimă
o anotimpică înghesuire în an
*
colecţionez burghie din frunze
privirea de leu e un pai şi un sorb
păşesc peste apele îngheţate de munte
nimic las în urmă din pasul meu orb
*
colecţionez lopeţi din vorbe-nvechite
fără să sap în ele vreun rost
cu care unghiile mele tocite
să-l separe pe azi de ce-a fost
*
colecţionez unghii roase de alţii
tocite de colecţii de multe-ncercări
mai colecţionez priviri prea privite
şi aproape-n colecţii adun depărtări
*
în cuvinte nu sap niciodată nimicul
nu înţeleg ce nu înţeleg
burghiul de frunze mă (ab)soarbe mă-nghite
şi mă sfredeleşte de viu şi de-ntreg
 

(în) lipsa unui scaun de munte

Standard
când te urci pe-un scaun
eşti mai sus cu-n scaun decât podeaua…
*
nici nu-i de mirare şi nici degeaba nu-şi chema Dumnezeu
oamenii pe munte
şi nu doar pe munte ci pe munte sus
*
conta mai puţin cât le lua ca să ajungă acolo
detalii de paranteză de şters de ignorat
de trecut peste ca peste pietre
ca peste bălţi
ca peste prundul ce îţi udă paşii
scările ce te-nalţă să vezi
în miniatură marea lume ce te-nghite cu apropierea-i
ce te copleşeşte (atunci) când îţi lipseşte
scaunul muntelui şi înălţarea
*
totuşi (atunci) când ajungi în vârf
se cade privirea s-o laşi în jos

Lumină-n două culori

Standard

sirena Ta nu-i o coadă de peşte, e-o teamă ce arde. lumină.

nu-i cântec sublim de vioară, e’ ndreptarea ce-i gata să vină


şi roşu şi-albastru se’ nvârt împreună

iubirea ce cerul nu poate s-o ţină

amurgul de sânge vărsat pentru vină

sirena Ta cântă la fel cum suspină…


se-aude pe mările largi şi-nspumate purtate de paşii privirii plecate

un cântec plăcut cu gust de clipită

sirena-i albastră-i iubită

sirena cea roşie-i departe…

nevăzută sub paşii privirii plecate

I like the rain

Standard

I like the rain

when I`m behind the window

and gaze the drops as falling to the ground

The grey – white sky when kissing the horizon

to view the landscape that`s so wet and round.

I like the flames

when sitting by the fire;

The darkest night and cold is far away

I like the wars,

when I`m secure and reading

lost in the times of books and yesterday…