Arhive pe etichete: omenire

omeniRea noastră

Standard
o menire specială
omenire omenire
ţi-a fost dată în neştire
cu nemiluita
cum imensul ocean al timpului
îşi picură-n noi zi după zi
avutul: clipita
 
o menire specială
omenire omenire
ţi-a fost… şi îţi e sfială
cum te-adună şi te scoală zorii zilei
de când lumea şi pământul
cum ‘şi-adună înţelesu-n el
cuvântul
 
o menire specială
straturi straturi şi grădină
viaţă-mbălsămată-n vină
omenire omenire
tu pe umerii tăi falnici
porţi cu trudă în neştire
porţi închise şi deschise
porţi în tine o menire
 
o menire specială
oh menire cine cine?
şi-a pus ramuri de finic
înaintea ta pe drumuri
(cum i-au pus şi Lui un pic)
înaintea ta deschisă
o menire-ţi stă mereu
la picior de table sparte
muntele lui Dumnezeu
apogeu
 
Publicitate

n-am nici un Betleem ‘n-apropiere

Standard
puţinul aur pe care-l am nu Ţi-l dau nici tamaia nici smirna pe care nu le am
am doar presupuneri si presimţiri
un sentiment ascuţit ca o stea ce s-a născut covor de lumină ‘naintea Ta
*
călcau copitele de cămilă urmele aşa cum degetele mele imprimă vorbe sub apăsarea lor
umilul staul in care Te-ai coborat avea formă de prunc
Tu te-ai înghesuit cu drag în inima lui largă
şi de-atunci (aşa) ne vrei pe toţi
chiar fără cămile, fără aur sau smirnă, fără călătorii lung debusolate
fără hanuri pline de necunoaştere…
ne doreşti un Crăciun cu Tine ca o renaştere
*
hanul simţirilor e plin n-ai loc acolo
motelul filosofiilor ocupat nici o cameră goală
stăm pe-un moment ca pe-o movilă
şi privim cand înainte cand după
cu privirea rătăcitoare banală…
*
atunci ne mai doreşti un pic de nebunie de-a Ta să ni se prindă privirea de coada cozilor de stea
şi să ajungă acolo unde doreşti Tu
printre vise ca un vis
printre săbii ca o Sabie
care taie manerele uşilor şi decojeşte valorile
care aşează privirea la locul ei
asemenea apei în albie
*
n-am nici un Betleem prin apropiere
am doar o inimă flămandă de paine
copilăroasă şi neprimitoare
neîncrezătoare nici în azi nici în maine…
*
fă cumva ca pasul de stea să devină un fel de capac
un fel de lumină peste inima mea
mirosurile ei învechite să semene a păstori şi-a copite
venite din toate colţurile lumii
să Te caute şi să Te găsească pe Tine