şi Ţie-ţi place să te joci cu vorba, iar vorba Ta cu vorbă prinde viaţă
cu braţele deschise către joacă şi „mingea” ce-şi aruncă-i dimineaţă
Tu-ai aruncat o vorbă în pustie şi-a stat pe braţul nopţii o lumină
şi-o altă vorbă ascunsă prin grădină a înflorit din iarba ce-o răsfaţă
din undă-n undă jocul se desface cum zâmbetul se-mprăştie pe buze
se pierde-n ochii mari privirea hoaţă fugind cu înţelesurile obtuze
e-o voioşie fragedă si caldă lipsită de mai multe feţe-ntruna
e da cu da şi nu cu nu cununa a vieţii şi a gârlei ce o scaldă
pe fiecare parte zarul vorbei îşi poartă numărul de sărbătoare
aruncă jocul Tău în poala boltei peste ambulanta trecere sub soare
Ioan 6.68, Ioan 1.1, Geneza 1.3
călătorru' 