e atâta frumuseţe în lume că ochiul nu reuşeşte s-o soarbăpiciorul o calcă netrebnic prin iarbădar ea e indiferentă şi oarbă se dă pe de gratis ca o frumoasă uşoară ce e…particip la toate licitaţiile din oraş (sau din ţară)şi ridic de fiecare dată mâna ţinând între degetebanii rupţi pe care mi-am vândut zilele toate– ştiu că sărăcia mea e casa de modă de unde se-mbracă – când mă plictisesc – pentru că ştiu că există mereu o altă licitaţie – cos bancnotele ruptecu papiote găsite prin albumul cu poze…sau mă rog – cu aţa lor ce-mi întinde pânza ochilor să sufle marinarii în jarul soarelui răsare – şi dreg cu ridicarea de mână toate notele proaste luate la lecţia despre frumuseţe
cum ne temem de frica însăşi: nu văd decât negru sub pleoape îmi văd ochii închişi şi-mi văd orbirea fără să ştiu ce folosesc în locul lor sau cum de totuşi văd…am un sentiment de mulţumire cu o uşoară fantă de teamă le port şi le trag după mine-n neştire pe faţă le zâmbet în spate le umblet prin vene le zeamăaproape am terminat de tradus poate de-aia mă locuiesc sentimente e an de recoltă e vorbă de spus zile priponite-n… evenimente
călătorru' 