Arhive pe etichete: mirare

dec.27

plic fără scriSoare

Publicat pe de
Standard
sau, hârtie fără vorbe…
 
Tu nu-ţi răsteşti cuvintele în mine
ele nu emană-n afară din contră mi-s
reci şi străine ca nişte mâini îngheţate
în noaptea geroasă lipsită de vară
 
câteva adunate răzleţe timide
mă privesc speriate (strânse de mine)
şi nu ştiu se tem de ce-o să păţească
se-ntreabă de-n sufletul meu vor fi într-o teminţă
sau le va fi cald confortabil şi bine
 
nu-s soare cu raze cuvintele Tale ci
bulgări de jar ce-mi ard amprenta privirii
de n-ar fi de piatră inima mea s-ar aprinde
şi-ar arde întreg rotocolul uimirii
 
mă mir dar nu miracolul lor mă uimeşte
paradisul de apă nu-şi găseşte plăcerea
în peşte ci invers total diferit şi pe dos
cum nu-şi găseşte drumul desfătarea
în mersul pe jos…
 
Publicitate
iun.7

6. povestea mirărilor multiple

Publicat pe de
Standard

e-o poveste neîncepută

cu două jumătăţi şi cu-n sfert

mirarea este salvarea mea:

mirarea că din vinovăţie

se naşte „te iert !”

*

asta-i o poveste planificată

din bucăţele, din jumătăţi şi trecut

se miră copiii din nisip de castele

de valul ce-i pe jumătate sfârşit

şi pe jumătate-nceput

*

dacă două jumătăţi formeaz’un întreg

atunci ce să fac cu sfertul rămas ?

nu-mi rămâne decât să fac timpul curios

să se mire că-i parte, limbă şi suflet de ceas

*

sfertul e-o înjumătăţire a jumătăţii

(exact ca în povestea aceasta)

mirarea este geneza mea:

mirarea întâiului om

ce şi-a văzut coasta