„M-am Cuvânt până când Tu…” când nu mă mai cuvânt, Tu nu…
oct.29
Arhive pe etichete: întrupare
iun.15
dacă-i spui numele dispare
adulmec tăcere cu plămânii-o fac bulgări în timp ce-o adulmec o tai cu privirea în loc s-o admir şi-o respir… (ea) e o lume a sfârşitului (la început a fost cuvântul, nu?) a prăpastiei ce se cască după ultima literă a vorbei ce cască a-lene cu sunetele la subraţ la subsuoară dă-o-ncolo nu-i da apă lingvistică las-o să moară… în sărăcia ei de pustie… ea e istoria nescrisă a scrisului e liniştea din ochii glumei şi-a râsului amintirea unei memorii uitate ce nu ştie cum o cheamă (şi nu ştie că nu ştie) nu poate număra 1… 1000 nu ştie de el… sau de ea nu se ştie pe sine nu se poate-ntrupa că moare când îşi spune pe nume …dispare
nov.18
căzuţi la datorie
am ridicat glasul Dumnezeule glasul gândului meu să văd de nu s-a ascuns cumva pe sub el praful de stele al gândului tău sălăşluieşti în gând ca într-un trup a cărui membre sunt cuvinte vii cu care pleci şi stai şi iar revii ce faci acolo sau ce meştereşti de ce nu ai un trup al tău nu vreau să ştiu cu trupul istoriei te-mbraci cu trupul ei ce-i mort şi nici nu e şi-i viu tu-mbraci o lume ce nu e într-o lume care este ba nu ba nu îmbraci gândul ăsta-n culoare şi te foloseşti de poet ca de un drum dinspre A către Zet Tu parcurgi emausul în trei oameni deodată şi traduci din Scripturi cu-nviere şi te faci nevăzut la fel cum te faci că vrei şirul gândurilor tale să-l pierzi să cădem pe gânduri odată cu tine din coaja cuvintelor până-n miez căzuţi la datoria aceasta scăpăm de datoria altor gânduri şi de dobândă sub crucea ta cu lemn de jug şi blândă
feb.20
prea târziu
rămâi!
nu nu veni
rămâi acolo-n lumea ta
că de-păşeşti prin fanta dintre noi
mă tem că lumile s-or contopi
se va vedea
întregul curcubeu va lumina pământul tot
îl va ploua pe cer
iar eu voi dispera
voi dispărea
să caut printre litere de fum
întregul jar ce-l înţeleg acum
nu nu veni
rămâi!
…
până şi gândul că tu poţi s-ajungi
e-un mod în care vii
în care eşti aici cu un alt trup
pe care şi să vreau nu pot să-l fac fâşii
nu pot sa-l rup
acuma c-ai venit…
rămâi!
dec.20
de-ntrupAre
te-ai întrupat te-ai înlocuit cheia ţi-ai făcut-o deschidere răsucirea vârtej te-a(i) împodobit ţi-ai întrupat creşterea-n naştere rămânerea-n venire jumătatea de nuntă ţi-ai găsit-o în mire * te-ai descuiat doar ca să te în cui în cui i-ai dat venirea ta l-a primit mai generos decât noaptea aceea cu stea întreaga ta dăruire-a primit… te-ai descuiat doar ca să te în cui cui i s-a dat palma ta ce se ţine strânsă de degetul istoriei paşii tăi n-o lasă să se plictisească pe fecioara fecundă a zilelor noastre amintire cu legendă sub braţ ca un brad cu cadouri sub el ca o margine de şemineu încălzit de-o ramă de poză * arde o torţă în gând un gând ce mă bate în uşă un gând ca un scutec în care te-ncălzeşti trăgând cu ochiul prin gaura cheii trena lăsată în urmă de tine * te întrupezi mereu în alt trup în trup pe zi în trup pe ne zi şi nouă cum ştim ce ne spui de-nţelegem un zgomot într-o literă crescândă o voinţă-ntr-o faptă venită din cer frunză de toamnă de singurătate căzută în iarba zilelor în floare a tinereţii a ofilirii iernii altora curioşi în marginile firului colorat de-ntrupare
feb.5
(da de unde) mi-a venit o idee
Doamne Tu eşti Cuvânt eşti Duh şi eşti Idee sau nu nu idee Ideea tuturor ideilor a tuturor ideilor care se întrupează-n cuvinte şi-n lemne cu viaţă prin ele şi-n albine şi-n zboruri mai largi decat legile aerodinamicii mai largi decât alte idei în diversele lor coperţi folosite de diferiţi oameni neavând nici un fel de idee (de) ce fac
mai7
când copacii cresc în copaci
nov.30
înTrupare
Totu-i scris: mărunt, înalt, rotund şi cosmic…
Totu-i să poţi deschide la pagina ce-o vrei !
Cine-a scris? Fiecare ! Replică e cuvântul ce-l scriu.
În mintea cărţii, ca o proiecţie ireală-ntr-un fel, însă doar într-un fel, într-o încurcare a viitorului şi a prezentului şi a trecutului, ce-am scris acum am scris cândva în viitor,
şi-acuma se îmbracă foaia-n pix, acum cuvintele se fac iar trup –
iar trupurile au şi ele forma lor.
călătorru' 