Arhive pe etichete: intrebari

căutare rotundă

Standard
într-un zodiac (chinezesc îmi pare)
ochiul s-a oprit şi-a pus o-ntrebare;
curios din fire şi cam agitat nu şi-a dat odihnă
până n-a aflat ce cuvânt descrie tainica-mi făptură
şi când l-a găsit l-a trimis spre gură
care fără grabă însă nici încet
pe sonore unde i-a găsit valiză şi i-a pus şi nume
i-a zis: analiză
 
drept să spun acuma şi mărturisind am tendinţa asta
să mă cam întind
pân’ spre dimineaţă tot pun la-ntrebări
şi iau iară firul şi-l despic în două şi apoi în patru 
şi apoi în nouă
rătăcesc pe drumul ăstei căutări mă opresc şi-n casa
doamnei supărări
încercând să aflu rostul vieţii mele
până ce spre seară pe sub pleoape grele
(sub povara aspră a gândurilor mele)
mă aplec sub ele şi mă las învins şi străbat tărâmul
care pare nins de o altă lume:  nu ştiu de-i mai bună
stau şi-ascult la gândul care vrea să spună să pornesc din nou
a mea căutare
vreau şi nici nu vreau
însă tot mai tare răsună ecoul gândurilor mele
să ascult de ele sau ele de mine ? …
 
nici acuma încă nu ştiu ce-i mai bine
… vorbeam de tendinţa ce o am în mine să cercetez totul
să analizez
recunosc că nu ştiu să finalizez:
dacă ştii răspunsu-ndură-te de mine
eu plec că am treabă: cercetez, ştii bine !
 
Publicitate

monolog metafizic

Standard
„Doamne, scuze de-ntrebare
iartă-mă că îndrăznesc
dacă ne iubeşti şi-ţi pasă…”
 
de ce rămân ghedeonicele întrebări?
antitezele contemporane
nelipsitele paradoxuri
dopurile (ne)găsirii cu care-nchidem
gura cântărilor în gât…
de ce ?
 

pe locu’ 6… pe locu’ 16

Standard

N-am mai scris aici de mult altceva în afară de încercările mele poetice… Azi am fost curios să văd care din cele postate de mine aici au avut cea mai mare trecere în ultimii 3 ani şi mai bine de când tot  fac pe „blogologul” 🙂

Desigur „Home Page” e în cap de listă (cu ceva mii de accesări), însă poezia în sine (şi eu aşa zic, că blogul ăsta e casa poeziei mele) e abia pe locul 6 („Partituri” – 897 accesări), iar următoarea pe locul 16 („Praştia” – 505 accesări),  lista mergând mai departe…

Desigur că atunci cînd oamenii au căutat partituri şi praştii nu s-au gândit că dau de poezie, totuşi mi s-a părut întreresant locul pe care poeziile astea îl ocupă în topul postărilor mele (nici măcar nu sunt cele mai bune poezii scrise de mine, cu siguranţă ocupă poziţia asta nu din pricina calităţilor lor artistice). Alte scrieri în proză (scurtă) au avut mai multă trecere. De fapt nu ar trebui să mă mir, pentru că mereu se întâmplă  aşa. Oricum…

Întrebările despre dragoste au prioritate! … dupa cum se poate vedea: 🙂

Title
Views
Home page More stats 32,258
Poţi face pe cineva să te iubească? More stats 3,522
sintagme cu care suntem obisnuiti More stats 1,823
About..?? More stats 1,364
să mai şi radem – perlele unor profi More stats 1,171
Partituri More stats 897
poZZ(n)e More stats 832
lipsa subiectului de conversaţie este un subiect în sine More stats 715
L şi U More stats 705
antidot contra plictiselii More stats 565
între verighetă şi cătuşă sau între ciocan şi nicovală(?) More stats 548
virtutea tăcerii More stats 526
T şi V More stats 519
de ce poezie pe blogul meu? More stats 514
Poezia este revelarea unui sentiment pe care autorul îl crede interior şi personal, dar pe care cititorul îl recunoaşte ca fiind al său. Salvatore Quasimodo More stats 509
praştia More stats 505
M şi V More stats 500
bileţel de dragoste More stats 443
 

Citește restul acestei intrări

false(le) jucării

Standard
cum coboară din elicoptere cutii
pe scripeţi de funii învârtite în ei
spre nişte nevinovaţi şi curioşi copii
cu timpul laşi în mine
cutiile străine a zilelor prea pline
de false jucării
*
cum de nu ştii? şopteşte o stea
spre licărul ochi din inima mea
cum de nu ştii de mână să ţii
verbul „a fi” cu verbu’ „a avea”?
ridic din umeri simplu poverile lăsate
acolo de noapte de stele de stea…
*
cum urcă spre elicoptere funiile goale
şi zborul lor static umbreşte plecarea decorul
(iar) ochii copiilor tulbură marea
din care coboară valuri de cer
(cutii îngrădite-n libertăţi de mister)
*
cum de nu vrei? ţip-un cocor
aflat întâmplător în decor
cum de nu poţi? răspund decorurile
toate la toţi
şi tac din priviri cu gura deschisă:
surprindere furată de hoţi
*
cum (,) coboară din elicoptere cutii?
cum funiile-s scripeţi iar umbletul lor
cercuri jucării?
cum ştie zborul elice să stea
luceafăr sclipind într-o noapte de om?
de ce-s zilele pline carton
mici prunci nevinovaţi curioşi
cuiburi de zile în a zilelor pom…
*
ce-s în cutii elicoptere şi cer
urechea uşă sau clopoţel
libertate ‘ngrădire mister!?

nu că am şi ajuns…

Standard
Mi-e şi frică să-ntreb…
Sunt aşa de răvăşitoare răspunsurile Tale!
…da’ dacă nu întreb n’ajung să Te cunosc
şi-atunci ce (mai) contează cate ştiu?!

sub o altă streașină

Standard

Întrebările greșite sunt frumoase! Nu neapărat din pricina răspunsurilor pe care (nu) le primesc, sau a strădaniei (uneori inutile) de a găsi un răspuns, ci pentru că ele cer alte întrebări.

De pildă „De ce mie?” se transformă în „Acum ce?”… acum că mi s-a întâmplat mie, ce voi face (nou)? Pe cine voi întâlni, pe ce străzi pe care n-am mai umblat o să umblu? Cum îmi va încânta viața neașteptata schimbare de situație ce a dat peste mine?

„Ce câțu, am uitat cheia?”…n-am uitat-o, dar în grabă am uitat-o totuși. Voi sta în ploaie cu telefonul ascuns sub streașina palmei și voi fi „forțat” să scriu un mesaj, să opresc din drum pe cineva, să citesc paginile alea de carte pe care nu mi-am programat să le citesc. (Nu-mi va ajunge streașina palmei pentru asta, va trebui să găsesc o alta „streașină” 🙂 )

Nu prea îmi place să fiu forțat, însă mereu e anotimpul noilor obiceiuri…

sărutările alea zdrobite

Standard
ce-ai făcut cu sărutările alea zdrobite?
ai făcut din ele sirop şi le-ai băut cu apă minerală?(!)
sau ai lăsat să le ia vantu’
unde le-ai pus?
dacă le vreau înapoi nicidecum n-ai putea să-mi dai unele stafidate
asa-i?

în joacă

Standard

Ah, cum (mă) durea inima de fiecare dată

cand îi rupea cate-o petală s-o’ncerce…

fredona nu ştiu ce refren învăţat de pe nu ştiu unde:

„Mă iubeşte! … Nu mă iubeşte!”

întreabă-mă, hai întreabă-mă

Standard
nu  mă mai întreba unde sunt !
de ce mă întrebi unde sunt ?
de parcă nu ai ştii aşa mă-ntrebi
întreabă-mă altfel de întrebări
şi-ntreabă-mă altfel !
poate atunci mirat am să te-ntreb şi eu de ce mă-ntrebi ?
ca tu să mă întrebi de ce ?
te-ntreb nu zic
m-ai întrebat ceva ?
mi s-a părut c-ai vrea să-ntrebi
ai vrea ?
păi şi de ce nu-ntrebi ? întrabă-mă orice !
întreabă-mă o… ceva uşor ca să-ţi răspund c-o întrebare grea
nu-ţi place aşa ?
te miri că-ntreb ? zambeşte şi întreabă-mă !
întreabă-mă hai nu te mai mira
întreabă-ţi întrebarea !
ai vrea ?

Cutia de Valori

Standard

ca într-o cutie de valori de la cea mai sigură bancă din lume

mi-am pus încrederea în Tine

nu neaparat zilnic ci mai ales cand ajung la partea necartografiată

a întortocheatului parc al anotimpurilor


„azi plouă”

zice în sinea ei furnica privind înălţimea firului de iarbă

din zona verde a imensului parc incapabilă să-i calculeze

dimensiunile şi să le compare cu restul rămas

aşa cum aduni la urmă firimiturile de pe masă


de ce n-are cheie sau unde a aşezat-o nu face parte din înţelegere

degeaba caut sub preşul fiecărei dimineţi

sau sus în colţul înserării

… partea de înţelegere e alta

eşti bine?

Standard

– sunteţi bine? toate bune ? toate ok ? adică sunteţi bine ?
– nu !
– hai nu, nu se poate !
– nu la toate !
… ba se poate, si se poate chiar mai rău de atat;
da dacă nu e atât de rău cât se poate, inseamnă că e bine !

love-ituri

Standard

Tu ne loveşti atunci când ne faci bine

şi-aştepţi să-ntoarcem celălalt obraz

în rana tăieturii dureroase

ţi-aşezi răsad pe-a timpului pervaz


pe urmă zile una după alta le-aşezi deasupra tăvălug

s-acopere răsadul, să-l îngroape

şi-ţi laşi tăcerea neagră ca o noapte să ningă-ntreagă pe deasupra lui


sub stratul rece al tăcerii Tale

noi îngheţăm de spaima sperieturii

trosnesc crăpările sentimentale

ca geamurile-n faţa loviturii


Tu ne loveşti ca să ne faci un bine

cum cuiu-şi creşte floarea sub ciocan

şi ca unirea lui să ţină bine

mai baţi un cui împodobit cu şpan

mai mult decât un sens rotund

Standard

ce impact ar putea să aibă?

ce mai contează cauzele?

strig pentru ţară. s-aude?

până când?

voal alb; steag rupt…

de ce o lungeşte, de ce-o întinde?

mai mult decât un sens rotund

nonsens


soluţie :) – nu de spălat ge(a)muri

Standard

Îmi plac răspunsurile ! De-aia întreb! 🙂

ce sunt?

Standard

sunt întrebari capcană, sau sunt întrebări test?

ce sunt?

când îţi voi fi răspuns tu ce vei fi?