Arhive pe etichete: influenţă

…nu mă trezi la viaţă

Standard
în aburul oglinzii am văzut tot
ce-i lipsea…aproape tot
ca dup-un duş am şters cu mâna noaptea
aşezată peste oglinda clară a trezirii
 
nu, n-ar fi trebuit…
s-apeşi cu zgomot clanţa într-un text
ce mi-a sărit în ochi şi-acuma lăcrimez
că firul de nisip ca pe-un copil abandonat
acolo şi-a lăsat un pas
sau nu ştiu ce picior e-n prag
exact acolo pus în marginea trezirilor şi somn
 
lasă-mă-n visul meu… îmi tot şoptesc –
dovadă că sunt treaz şi calc uşor
pe cioburi de simţiri mai vechi
în cerc să caut drumul înapoi
către un vis ce-i mort şi îngropat
dar care tot visează învieri
 
visez că dorm şi nu ştiu că visez
nici că sunt treaz sau adormit  sau viu
sau plec sau înainte merg sau înapoi
de ce?
visam că n-o să mă trezesc
şi-acum visez că o s-adorm
ca să nu ştiu să simt sau să visez
ca să nu ştiu că tu mă poţi trezi
‘n-alt fel de vis
‘n-alt fel de zi
‘n-alt fel
 

metamorfoză

Standard

…m-am cuvânt până când Tu!

oglindire

Standard
poezia-i picătura de cerneală în apă
– e rădăcină de culoare-mprăştiată-
e creştere(a) într-o altă culoare…

la taclale

Standard

din lumea reală -> în mine -> … din mine-n cuvinte-n idei -> … din idei cititorule-n tine -> din plinele tale fântâni realitatea o curgi şi o bei

(…ca iarăşi s-o reverşi prin grădine)

Standard

zâmbesc în faţa maldărului de vopsea, o piramidă nouă – fără sticlă – ce n-are faraon asupra sa şi toţi profanatorii se risipă

în loc de degete-i un pămătuf, sub fiecare unghie, prinse-n umeri; oriunde calc, de vin sau de mă duc deşertu-i numa valuri, pietre-n spume, şi urmele să-mi las nu mai apuc…