Arhive pe etichete: infatisare

faţă-n faţă

Standard
faţa zilei de mâine e spatele zilei
de azi ochiul e un suflet
care nu-i altceva decât faţa unei priviri
ajunsă faţă-n faţă
cu spatele luminos al lui Dumnezeu
(şi) cu lumea colorată ce-o ţine-n cârcă
întors aşa ca s-o vedem:
viitorul e o înlănţuire de feţe
(un dumnezeu care vine cu spatele
care se-ntoarce)
 

ca pe umeraş

Standard
lumina difuză atârnă în becuri
atârnă şi-un fotbal undeva pe perete
pluteşte prin aer un fel de scaiete
şi ochii-mi atârnă înecaţi în eşecuri
*
atârnă pe umerii lumii o noapte
lungă şi neagră ca pleata de damă
împletită şuviţă cu farmec şi teamă
în marginea anului şi-a zilelor şoapte
*
totul atârnă de alt-atârnare
în mâna mea ţin a ţinerii mână
vremea e tânără cu chip de bătrână
ziua atârnă-n a ei disperare
*
azi în privire mi se sprinjin-o umbră
ce-atârnă de-o fugar-amintire
pendul dintr-o parte în alta
atârnă mereu dând de ştire…
 

noi

Standard

Te ştiu că eşti ! Conturul Tău din vorbe adunat mi l-am imaginat de atâtea ori.

Însă nu te-am găsit, şi te-am pierdut, şi te-am uitat.

Tu nu vrei ca pe foaie să te pun, în linii sau în vorbe, intr-un chip;

ci tot mai mult

ieri doar un pic, şi azi un pic, şi mâine tot mai mult

în mine trupul Tău să îl adun, eu însumi să-ţi fiu chip !

Acuma înţeleg de ce te-ascunzi!

şi partea ce-mi rămâne mie e a-ncerca, mereu să te găsesc şi să te văd

Tu cuibarit în mine să-ţi arăţi

chipul în chipul meu, gestul în fapta mea

şi viaţa Ta să o trăim în noi.