Arhive pe etichete: indragostire

atracţie (poetică)

Standard
mereu stă provocatoare deschisă fără de-mpotrivire sau de popas
cu nasturii rupţi la capăt de vers ştiind că în mine cu fire descrisă 
e-o coasere neputincioasă
ceas după ceas
*
o privesc de după gratiile nerostirii şi întind s-o ating fiece gând 
nepăsătoare ea se întoarce cu spatele ca o dăruire de viaţă
adormirii
rupând între noi timpul când şi când
*
mi-a spus c-o pot căuta-n orice vreme că va veni la mine când o chem 
că dintre toate gândurile nu-mi va face probleme şi
se va lipi de mine ca un pulover
sau mult mai aproape ca ghem
*
n-am crezut-o de fel niciodată provocatoare şi deschisă mereu
când a căzut am ridicat-o şi-am ajutat-o
când am găsit-o n-am ştiut că e ea
tăcută m-a lăsat s-o modelez într-un pământesc empireu
*
o privesc şi acum tânjind de după gratii
şi-mi întind cuvintele către
ea zâmbeşte ca o ştrengăriţă (ne)robită de patimi
şi pleacă de parcă
nici n-ar exista
 

cădere

Standard

fără durere-n coate ţi-am zis: „am căzut în iubire”

– care-i problema ? m-ai întrebat

nu-i o credinţă moartă, asta-i problema ! fără jertfa durerii de cot, ca un închinător dezbrăcat de indiferenţă, sufăr pe trepte…

tu ţi-ai scos din ochiul tău de zeiţă una din acele priviri afrodiziace, ai scris pe ea o întrebare şi mi-ai aruncat-o:  „De ce-mi faci asta ?”

atunci mi-am întins braţele să-ţi cuprind chipul, iar tu drept răspuns te-ai întors şi zicând „Nu fi aşa !” – ai plecat…

ne Poartă

Standard

În clipa în care ne-am pierdut dragostea pentru „cochilii”, ne-am îndrăgostit de noi înşine, şi dragostea asta ne poartă spre vanitate până la moarte.

(paraFrazată – preluată în grabă dintr-un film…)