Arhive pe etichete: forme

întâlnirea

Standard
verbule, cuvântule
cuibăritule pe limbă
zgomotule, voceo cu miez
dincolo de sunet
sinusoidalule, undo
cuibăritule-n ureche
aproape fiind
vrajo – sintaxo – eticheto
crescută în vrejul întortocheat
al simbolului
mâzgălituro…
 
tăcutule
cuibăritule-n ochi
stând pe spate
lumino fără de soare
tu, soare fără de lumină
orbule şi orbireo
tu, întortocheatule
verbule, cuvântule
litero
formo
misterule…
 
crumpled newspaper

sevă de arbore genealogic

Standard
de apă sunt oamenii cu multe forme
după chipul dumnezeului de afară
şi nu-s de apă că apa stă dreaptă oriunde
oricând i se liniştesc valurile
i se calmează unda nervoasă
dar ei n-au colţul drept
nici drept reper nivelul mării
acolo… în piept
 
uneori
năvalnici ca apele sunt fiii urmaşii
urmaşii izvoarelor până-n liniştea deltei
alteori
nici nu se aude năvălirea
în liniştea ca de mormând nu-i niciun zgomot
şi-n zgomot nicio curgere din tată în fiu
sevă de arbore genealogic pustiu
 
de apă (ne) sunt oamenii vitali
din ei se evaporă oxigenul sufletului nostru
şi tot cu ei ne spălăm pe mâini înainte de cină
– o mână spală pe alta – şoptim
aruncând câţiva stropi umani peste scânteile umane
ce nemaipomenit ca o sfinţire îmbibată de vină
ne ard şi ne udă
…la rădăcină
 
 

în portul rotund şi fără de capăt

Standard

simţiri pătrate îţi stau pe rafturi
depozitarul lor eşti tu
într-o simţire mai mare
aşezată cu înmugurire pe ramura primăverii
ce-şi numără trecerea
cu cercurile ei mici şi interioare
într-o geometrie mai mare
triunghiulară

priviri înlănţuite îţi aşează-n ochi
în portul rotund şi fără de capăt
în care-şi lasă şi-şi ridică pânzele
toate corăbiile lucrurilor
având fiecare îngesuită-n unghere
simţirea

Nu există cuvinte!

Standard

…există mai multe forme ale Cuvântului!

contur(uri)

Standard
imagine imagine punct
tren autobuz staţie
de la capăt la capăt
măr pară pară
mesaje scrisori lumanare
creioane culori şi oprire
creioane şi staţii
staţii de stat şi de dat jos
staţii de schimbat şi de mers mai departe
mai departe de-aici
mai departe de-acum
acum acum acum

frica (de necunoscut)

Standard
(e) un fel de nesiguranţă
apă pe gheaţă
alunecuş
o problemă nerezolvată
de matematică
beznă derdeluş
*
sunt două fire scurt-circuitate
o nepotrivire
maioneză tăiată de lingură
prin învartire
*
scara de tren treaptă cu treaptă
scarţaie paşi
cantă un fior pe şira spinării
… să fie asta gara potrivită?
pe-aici trece expressul mirării?
*
două buzunare goale stau de vorbă-n tăcere
îşi împărtăşesc secretul
goliciunea durerea
le caută mana ca mascaţii de la poliţie
ca degetul pe listele dispărute
mirosind a amintirea celor avute
*
cu ce îmi voi construi apă minerală?
răsună întrebarea în dioxidul de carbon al frunzei
cu ce îmi voi recupera lumina?
cantă partea nerostit-a penumbrei
*
voi sta ca un pom în deşertul de oameni
pană va veni fulgerul
ca un ghid într-o junglă de autobuze
să taie din lianele astea de necunoaştere
ce cresc maronii şi optuze…
*
dacă se va găsi pe jos vre-un întrerupător
dacă se va găsi cineva
fără să-l calc în picioare îl voi păşi
ca pe-o scară rulantă
întamplă-mi-se ce mi s-a’ntampla!
*
maine trece repede pe aici
mă voi urca în ea fără bilet
nu ştiu limba costurilor
dar
poate-mi va dărui careva (vre-)un
interpret

lumea merge ‘nainte

Standard

când spre dreapta când spre stânga
oamenii merg înainte
mersul ei şi-l prind în ţeluri
eu li-l prind doar în cuvinte

picurii de pe umbrele s-au oprit
că nu mai plouă
într-o strângere de mână
s-au prins două

din umblarea ei ciudată
frunza s-a oprit în verde
o să meargă mai departe
şi-o să cadă spre maro
(ca al toamnei indigo)

umple golul de prin sticle
sorbitura cu-nsetare
umple golul din pahare
însă golu’ ascuns în tine
nu mai pare să se umple
nu dispare

când spre stânga când spre dreapta
mâna face semne line
revederi zidite-n ţeluri
ce-s descrise în cuvinte
când ştiute şi-nţelese
când ascunse şi străine

stelele se torn în forme
şi de-argint şi de clipită
lumea-şi poartă mersul iute
şi de trecerea-i grăbită
stă lipită

şhaitan

Standard

anaconda pe hârtie – şirag de o mie

până-n puf de păpădie

vânturi vin în vie


anaconda-n şerpuire – pierdere-n găsire

până-n ochiul dintre fire

legate-n uimire


anaconda colorat – sfinţenie-n păcat

sufletul de trup e luat

legat dezlegat


anaconda cu ochi mari – cercuri de barbari

tu apari chiar când dispari

spiralat te cari


anacondă denumită – când corn când copită

ura ta ne e iubită

nouă învechită


anacondă şarpe om – cu strămoşul pom

mintea noastră-i o grădină

fruct muşcat de vină