azi n-am chef sa scriu pe blog!

si atunci daca n/am chef, daca m/am plictisit, de ce scriu?

o problemă de optică

după ce îi explici şi înţelege americanul zice: I SEE!!!!!!!!!!

interesanta legătură între înţelegere şi vedere. a înţelege/pricepe ceva însemnă a vedea cu mintea cu sufletul cu partea aia din noi care nu are legătură cu ochiul de afara, ceva ce pana atunci nu a avut nici o însemnătate, nici o logică, nici o legătură cu tot restul,  ca şi cum era acolo cuminte la locul ei, dar becul era stins iar întunericul se complăcea în beznă…

numa că ochii sunt multi:

unii sunt închişi şi oricat de clară şi fumoasă ar fi imaginea, realitatea acolo la locul ei sau reprezentată cu vorbe, culoare, pixeli…ochii n-o văd

alţi ochi sunt părtinitori (se uită la ramă în loc să admire tabloul). Paulo Coelho scria în Alchimistul că şi el e ca ceilalţi oameni, vede lumea nu aşa cum e ci aşa cum vrea el să fie…

alţi ochi sunt răi. aştia văd partea goală a paharului (apropos, ştiţi de ce unii oameni îşi pun la cap înainte de culare 2 pahare: unul cu apă şi unul gol??? raspuns: poate le e sete, sau nu) „…ori este ochiul tau rău fiindcă eu sunt bun?”…contextul întrebării îl găseşti aici

alţi ochi sunt bolnavi. nu mai văd clar fără ochelari, însă alţii poartă doar ochelari roz iar alţii doar negrii. eu port heliomatici anti reflex:) deci au o tentă maronie…

şi de-ar fi pe lume doar ochii ar fi cum ar fi, însă există şi geometria cu groZavul ei PUNCT. şi gluma deja-i groasă. 2 puncte, un segment de dreaptă, mai multe drepte=un plan, mai multe planuri=un cub şi tot aşa…şi colorezi cubul pe o parte roşu şi pe alta verde şi deja ai cateva puncte de vedere şi-o dispută:)

bunătatea-i în ochi

răutatea în ochi

lumina în ochi

paiele şi barnele în ochi

lacrimile în ochi

licărul şi zambetele tot acolo… şi ca unul care văd şi puţin şi rău, cu siguranţă multe altele tot acolo sunt…

Publicitate

şi ca şi când nu-i tot…

de ce eşti Tu paradoxal?
..e simplu să întreb..
ciudată-i lumea şi ochiul ce te vede ciudat
când stinsă e lumina-n ochi
toţi sorii pot să ardă delirând – scânteie Tu
oximoronic eşti!
Tu josul-sus
bogatul care n-ai la căpătâi nici cât un cuib
Tu mare-mic şi miel şi leu
ca să vorbeşti şi să te-audă toţi
ai pus tăceri lângă tăceri şi ca să te găsim
te-ascunzi!
nu, nu-s eretic când îţi zic „oximoron”
şi ca şi când nu-i tot
..şi anul ăsta cânt
de Tine, veşnice:
..că te-ai născut!