Arhive pe etichete: coacere

e ca o coacere de fruct

Standard
nuferii crescuţi din lacurile blagiene cu noroi
nu sunt ai mei
de ce-i am eu cum de privirea mea îi face să plutească-i
un mister
o umbră neagră pe sub ape
o umbră de-amintire ce-am uitat
*
moroiul meu e vindecarea mea cu gust amar
e frumuseţea care zace-n el
ca o reflecţie-n albul nuferilor
de dedesubt de cer
în mersul (m)eu spre un alt eu
ca unda-n timp
cu timp perfect
şi ca o coacere de fruct ce nu-i
nici prea târziu
nici timpuriu
Publicitate

amarul lucrului singur

Standard
ouăle-s rele
am încercat să le fac poezie şi n-au vrut
am încercat să le fac ceai şi n-au ieşit
le-am spart coaja şi şi-au stricat forma
iar deformarea le-am amestecat-o cu căpşuni
de le-a pălit culoarea obrajilor
*
la ce-mi trebuie mie răutatea lor
am uns albuşul cu nişte ulei
le-am lustruit gălbenuşu’ cu lingura
să le îndulcesc răutatea
le-am pudrat cu inocenţa făinei în zadar
*
le-am luat cu binişorul
le-am luat cu bătaia
le-am aruncat cu disperare în cuptor să le prăpădesc
să le dovedesc că există iadul bucătărie(i)
negat de îndărătnica lor răutate
*
după o vreme le-a rodit dulceaţa
într-o altă formă
în îmbrățișarea neprietenoasă
a contopirii şi-a focului
*
astăzi ezit când spun „ouăle-s rele”