aripa de Unu de Trei şi de Doi

o pată de soare îşi bate aripa în privirea întinsă a apei din baltă

de pe mal le admir dialogul risipa

iubirea lor lină şi caldă

*

prin paiele vechi ciuntite de vreme şi-a răsfirat degetele o mână de iarbă

apucă de piept anotimpul probleme

şi-l mănâncă cu iarba-i înaltă

*

doar banca tăcută cu umerii ţepeni ‘şi-adâncește-n crăpături nebunia

de zici că-i un creier ce tot mai gândește

şi crăpată-n urechi ‘ie solia

*

peste pata de soare aripă întinsă în leagănul vremii un gând se dă huţa

pluteşte-n milenii de lungi balansoare

şi se-ntoarce la locu-i fuguţa:

*

lovită în creştet fu ziua aceea

trei plusuri de lemn pe-un deal căpățână

trei ceasuri de pleoape închise au văzut lumina rătăcind ca nebună

cu spatele ‘ntors către Cel Negreşit

ce s-a adunat pe Sine cu noi:

în minusul nostru întins ca o baltă

să-şi scalde aripa de Unu de Trei şi de Doi

 

 

 

Publicitate

o stea ‘ntr-o ureche

s-a revărsat o stea într-o ureche

roşită de emoţii în obraji

ştiindu-se pierdută de orbită

să se-oglindească-n ochii unor magi

şoptirea, şuşotirea bolţii hartă

mutat-a fost în gurile de om

cămilele-ntre ele mâncau ceartă:

atâta cale pentru un cadou!?

s-a revărsat genunchiul spre podele

în casa cu miros de mântuire

„când n-ai scriptura uită-te spre stele”

şoptea prezentul către amintire

înColţesc Cadouri (deşi e iarnă)

Tridimensionez cartonat un carton rotund şi unghios

Innodat static în cântec. Un soare uns pe coperţile

vorbite cu vorbe de cei ce vorbesc aşa cum beau împăturite

inele ce leagă între ele toate legăturile indiferente la vechimea

sau adâncimea zgârieturilor

cânt atunci! Ung notând orice scris cu note ce stau

împietrite în mine ca o statuie ce încolţeşte zâmbind

zâmbăreţ cu zâmbet

împăturirea aceea de zgomot reţine deoparte de acele urechi

care vor să audă scrierea şireată

ciupită pe şireturile intrumentelor cu coarde

mâncate cu mulţumire de carii…

înconjurată capitonare de roată copertată acoperită cu scop

să ascundă hrana, scumpa rană a ochioşilor ochi

care văd inelar tot ce e triughiular sau colţuros în pătrat

inelez un colţ şi-l scriu iubind

împăturând iubirea în mine ca s-o desfac de sărbători

s-o las să încolţească un cadou