Arhive pe etichete: bataie

sculptură (de strajă)

Standard
cu dalta asta bat la uşa ta
tu piatră de mormânt peste simţire
să izvorască din bătăi o stea
ca trecerea de ani peste pastile
*
să sap în vorbe crăpături măcar
priviri fâşii până în înviere
furiş tunel ne-mpiedicat de cheie
şi neînchis în buza-i de hotar
pecete ruptă-n faşa-i de idee
*
spectacol de pe scena asta-nchisă
de ce te-ascunzi de mine ca un teatru…
am încercat trei dălţi sau poate patru
forţate-n yala ta de gibraltar
s-au rupt în fii şi fiice de-ncercare
cum jerfa-şi află gustul pe altar

dă-mi un pic de timp

Standard
strânseseşi ochii ca pe nişte pumni
mă love-ai cu privirile lor
mă simţeam străpuns de dorul fior
tiptil fredonam nişte vârfuri de pomi
nişte vârfuri de ulmi

vroiam să mă bată vânturi arest
să mă bată altceva o palmă de cer
să mă rupă-n palmele lui de mister
fredonata trosnire de pomi
fiorul de test

strânseseşi ochii ca pe nişte pumni
să nu mă love-şti cu privirile lor
să-mi dai timp să mă vezi dispărând
înaintea dârelor din urmă de dor
a înghesuirii  ruptă de sens
lipsită de rând
 
 
 

bătaia fluturilor cenuşii

Standard
căzută fruntea-n mână mi-a deschis
un zbor de fluturi cenușii
un zbor multicolor
ca ‘mbrăţişarea de arătură a unui plug
ca baterea de câmpi şi de ogor
*
ştiind că-i doare lovitura mea
nu m-am oprit să le trimit
mulţimi întregi de paşi
scrisori d’amor – cuvinte ca nişte bătăi ce dor-
un dor spre ce-i deschis
cu chinul lung şi luminos de stea
*
căzută fruntea a lăsat
întredeschis în palma ei un loc uşor
ca un fior
un locușor ca pana unui fluture de-abis
ca îndrăzneala minţilor din vis
ce se uimesc pe ele cu ce-i nou
*
în toamnă mi-a căzut din palma mea
rodul crescut de locul gol
rodul rămas ca loc deschis
sub fruntea de ogor şi câmp
sub arătura lui de gând
pe care-l bat cu-asprimea primăverii
tot crescând
căzută fruntea-n mână mi-a deschis
un zbor de fluturi cenușii