adăugare

pentru că n-am vrut niciodată să fiu

pentru că s-a’ntâmplat pur şi simplu

pentru că „purul” nu-i pur şi a defini „simplul”

nu-i simplu

pentru că există litera „p” ca să poată exista cuvântul acesta

şi pixul şi pasta şi probabil

posibilitatea în sine

pentru că n-am fost de faţă atunci când Nichita cel cu coasta ruptă

şi cămaşa sfâşiată şi-a pierdut cunoştinţa prin cunoaştere

pentru că îmi doresc să fi fost acolo în momentul acela

adăugat timpului

adăugat vorbelor ca un suflet care să le însufleţească

pentru că dorinţa aceasta îmi face la fel – eu ar fi trebuit

să fiu sufletul acela din vorbe

zgomotul ce cu forţa (lui) ţine rostirea deschisă

pentru că nu-i prea târziu să nu mă las mai prejos

adaug lângă momentele lor momentul meu

pentru că altfel

pentru că aşa

pentru că acum

 

Publicitate

contur(uri)

imagine imagine punct

tren autobuz staţie

de la capăt la capăt

măr pară pară

mesaje scrisori lumanare

creioane culori şi oprire

creioane şi staţii

staţii de stat şi de dat jos

staţii de schimbat şi de mers mai departe

mai departe de-aici

mai departe de-acum

acum acum acum

no place like nowhere

Cand eram, vroiam sa plec;…acum că-i aşa, vreau să fiu!

istorii

se-ntinde între copilărie şi azi oceanul valurilor de ani

am făcut un pas şi stau cu picioarele pe două continente, unul lăsat în urmă şi altul întins înainte pe-ntinsa geografie din suflet şi minte…

căpiţele de fân de altă dată zgârie norii cu paiele lor găurite la mijloc şi lipsite de sevă, cu greieri mici din oţel prinşi de ureche cercel

sunt aruncate privirile pe geam fără milă într-o lecţie vulturoasă, ostilă, că de n-or învăţa să zboare, să înoate-n a cerului vâltoare se vor zdrobi sub umblete de asfalt

pe trotuarul către un alt continent, sub privirile aruncate ‘nafară (diferite-n lungime) de pe a dimineţii balcon către seară