miercuri

Standard

cică sângele
k niște râuri subterane
se adună în ponorul cuvintelor
(scrise) și dispare pentru
o vreme

clocotește în peșterile
necartografiate de speologii
sufletului – întinde
coardele până la maxim
și scapă nevătămat
zi după zi aidoma
răsăritului c risipește pretutindeni
umbre netălmăcite
umbre misterioase
p care dacă le zgâriem cumva
din greșeală
punem imediat plasturi
d mângâiere

și cuvinte lipite unul d altul
strânse bine și legate cu nod
p care nici măcar amintirile
nu-l pot desface
nici unghia uitării
nici fioroasa fiară a
trecutului

(uneori) când t uiți în urmă
vezi pulsul picăturilor
cum se usucă
..număr de pagină

Publicitate

Despre rubenbucoiu

Salut :) Bine ai venit pe blogul meu. Într-o toamnă, cu 2 zile înainte de începerea școlii, atunci a început totul... ba chiar mai repede de acel septembrie. După ce am învățat să merg am perseverat în fiecare anotimp... eu, călătorru (Ruben Bucoiu)

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.