primăveri ruginite

Standard

în pomul din spatele blocului
e toamnă iar
ridurile culorilor calde îmi bat aiurind
în porțile ochilor și
nimeni nu le deschide

în cana mea de cafea
e toamnă licoarea maronie
de suflet atârnă
ultima frunză

ca un ultim tablou de culori
într-o galerie tomnatică
spânzurat strâmb de-o
sârmă ruginită

condamnat la atârnare
prin decretul anotimpului
încheiat înainte..

sezonul ăsta e all inclusive
– îmi zic – și așez pe masa timpului
la micul dejun la prînz și la cină
tinerețea mea ruginită
ce scârțâie când o savurez
mușcătură cu mușcătură

se sterpezesc dinții greblând
frunzele acestei primăveri zilnice
numită toamnă

74567404_2501566800130054_5053125471529598976_n

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.