ticul

Standard
când a plecat din balconul neînchis şi strâmt
mi-a băgat tot praful în cana cu cafea
gestul aripii lui bruşte…
 
aşa…cu-nghiţituri am băut ultima gură
cu gust de zbor de muscă
şi microscopice lumi prăfuite
 
aia a fost ultima despăţire înainte de tic…
 
sosit ca o apocaliptică schimbare de lume
(doar) vântul mă bate prieteneşte
pe umăr – tresar…
 
baltzi (1)
 

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s