…dar cum să rămâi ceva ce nu eşti?…
acum după ce am vorbit, am dovedit vorbind (unora cel puţin) că aparenţele înşeală, că aşa-zisul „filosof” nu există, sau există puţintel ascuns pe undeva prin adâncurile mele, acum că mi-am luat şi piatra asta de pe inimă, pot vorbi liniştit în continuare 🙂
criticii ce altceva au de făcut decât să critice…
ce, n-a mai văzut lumea cizmari cu papucii rupţi sau poeţi fără poezie (pe nedrept şi paradoxal numiţi aşa, desigur)
ce, oare o singură definiţie are, mereu alta decât aia ciugulită de mine?
Pământul îşi vede mai departe de dubla lui rotaţie. De ce ar fi singurul?
Vă urez (pentru azi) „învârtiri” neameţitoare… 🙂
Cateodata esti atat de simpatic 🙂
Vezi ca se interpreteaza 🙂 Pai, sper ca macar, cateodata 🙂