Standard

şi totuşi…

călătorru'

063031.jpg

Curios Doamne cum de-a lungul săptămânii nu te vedem
duminica de cele mai multe ori nu te înţelegem
inexistenta ta existenţă cărţile o numesc doar posibilă,
sau cel puţin imposibil de negat.
Imensitatea erorilor din lume te fac urât
şi rău, chiar odios…
Şi totuşi copiii îţi cântă laudele
bolnavii plâng şi-şi pun speranţele în rugăciunile pe care ţi le înalţă
Şoaptele lor, nebăgate în seamă de nimeni
întipărite pe feţele perinilor
sub expresia cernelei în lacrimi
îţi mişcă inima.
 
Le eşti muză celor ce pun vorbe în cântec,
duşman celor ce nu au pe cine da vina
agonie copilului filozof din mine.
Căile tale sunt prea simple şi nu se potrivesc stilului meu complicat
nebuniile tale ne fac să râdem
cu harta în faţă ne laşi să rătăcim,
pentru ca obosiţi să ne căutăm în odihna popasului tău
dintre duminici…
 

Vezi articol original

Anunțuri

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s