prea târziu

Standard
rămâi!
nu nu veni
rămâi acolo-n lumea ta
că de-păşeşti prin fanta dintre noi
mă tem că lumile s-or contopi
se va vedea
întregul curcubeu va lumina pământul tot
îl va ploua pe cer
iar eu voi dispera
voi dispărea
să caut printre litere de fum
întregul jar ce-l înţeleg acum
nu nu veni
rămâi!
până şi gândul că tu poţi s-ajungi
e-un mod în care vii
în care eşti aici cu un alt trup
pe care şi să vreau nu pot să-l fac fâşii
nu pot sa-l rup
acuma c-ai venit…
rămâi!
 
Publicitate

15 răspunsuri »

  1. acum dacă tot a venit, ți-e indispensabil, așa se întâmplă. și dacă tot voia să plece, bine că n-a mai plecat, bine că erai, bine că îți era dor dacă nu era și uite așa.
    îmi pare bine să te citesc. 🙂

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.