Cristian Maroneac: „Ascunziş…Parcă”

Standard

Zilele trecute mă întreba un prieten ce părere am despre ultimele lui poezii. „Care-s alea?” zic eu… „Iată-le!” 🙂

Parcă…

Azi-noapte am avut un vis cu suliţi,
pe limbă am simţit cenuşă şi
parcă era sânge pe uliţi.
Nu era tăcere şi nici strigăt nu era
de parcă le furase cineva.
Se simţea, doar aşa, un geamăt,
ascuns pe la colţuri,
lătrat de un câine
sau pus pe o limbă de cucuvea.
Şi parcă, parcă m-a durut în partea dreaptă
sub nu ştiu a câta coastă
Durerea era albastră şi flămândă, flămândă…….
Sau m-a durut în partea stângă?
Şi parcă începea să se facă noapte,
dacă nu era deja….
Parcă era ca într-un vis.

Ascunziş

Pe mine au încercat să mă prindă
Cu lanţuri de fiere, capcane cu miere
Au vrut să mă-nchidă-n oglindă
Cu un zăvor ce se cheamă tăcere.
 *
Atunci m-am ascuns în cuvinte
Scrise pe dos şi pe dinainte
Menite să ciobească oglinda
Ca oamenii mari să poată să scoată limba
 *
Timid, mai întâi, să redevină copii
Să bea puţin lapte, mai întâi, cu aromă de şoapte
Apoi să mestece tari bucate,
Mai la urmă, cu arome de fapte.
 *
Apoi vor şti să pipăie măsura
Cu piciorul, cu mâna, iar la urmă cu gura.
Mestecând cuvinte, vor vedea că oglinda
Poate fi spartă, mai întâi, cu limba.
 *
Pândind după punctul ce l-am pus pe d
Lansez ambuscade de la a la z.
 
Anunțuri

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s