scară de grăunţebraţe de iubitădegete de floarescriere pripită: ca o dimineaţă venită spre seară ca o ‘mbrăţişare grăbită fugară ca nişte mărgele făcute din gheaţărăsăritu’ apune orice dimineaţă
* joacă de lumină agăţată-n ceară joacă de cuvinte între „cand” şi „iară”joacă făr’ de reguli car’ s-o îngrădească născută-ntre doruri adormită-n coastă
* scară de iubire între aici ş’ acolotrecere grăbită de la noi spre voi lină liniştită unu înspre doi…
* ciuguleşte ziua ciocul nopţii parcă paşii-mi duşi de valuri frunze-mi par o barcă iau dintre clipite grăunţele-n manăşi le-arunc la păsări negre pe sub lună
* valuri mari de oameni mi le strang la guler gerul ciuguleşte al căldurii fluierurc cu scrisu’ scara treaptă după treaptă ea mă urcă altfel fără să mă-ntrebe nu mă menajează nici nu mă aşteaptă…
ce frig a fost in suflete de oameni… ce ger in fabrici de calculatoare. si nici internetul nu se simte bine cind uneori ne alearga dorul prin mine sau prin tine…?de poimiine incepe sa se mareasca ziua, atunci soarele imi va trimite sperante, raze vise zapacite.
ce frig a fost in suflete de oameni… ce ger in fabrici de calculatoare. si nici internetul nu se simte bine cind uneori ne alearga dorul prin mine sau prin tine…?de poimiine incepe sa se mareasca ziua, atunci soarele imi va trimite sperante, raze vise zapacite.