PA-3 (Abstracţiuni?*)

Standard

Undeva pe la jumătatea mărului, îşi ieşi brusc din fire şi spuse către camaradul lui de haleală „M-am săturat şi plictisit. Cu câteva momente în urmă când sprijinit de sâmburele ăla de piatră molfăiam substanţa asta interminabilă, am avut aşa parcă o viziune. Se făcea că ne creştea aripi de o frumuseţe ce nu ţi-o pot descrie şi-n loc de lumea asta din care tot muşcăm era ceva verde ca un rotund, ca un oval foşnăind, înotând într-o substanţă invizibilă şi respirabilă.”

„Mai ia şi tu o îmbucătură, zise celălalt indiferent, şi nu mai folosi cuvinte pe care tocmai le-ai inventat, că oricum am pierdut şirul interminabilei tale ziceri. Cu cât ţi-e gura mai plină cu atât vorbeşti mai puţin.” Şi ca să-i dea un exemplu, muşcă cu sete din peretele interior al mărului, şi rămase mut de uimire în faţa vorbelor care tocmai se concretizaseră.

* Vezi poezia lui Costache Ioanid „Într-o gulie”

Anunțuri

Un răspuns »

  1. Pingback: PA-3 (Abstracţiuni?*) - Ziarul toateBlogurile.ro

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s