mai atent parcă …

noi Te rugăm când aşa când aşa

iar Tu taci când într-un fel când în altul

privindu-ne cu coada ochiului însă nu pe furiş

auzindu-ne fără să-ţi pleci urechea spre noi

atent parca

mai atent la polenizarea florilor an de an

la gradele exacte înclinate orizontului

şi rotocoalele alb negru pe care le face soarele

pe urmă laşi ploaia să fugărească vântul

vântul să alerge frunzele

aduci înapoi oceanele în izvoarele munţilor

numeri lunile cerboaicelor şi opreşti surplusul de rău

schimbi inimi de piatră pe inimi de carne

cu ritmul grăbit spre mirare

inima de carne-i sensibilă doare

iar ochii privesc şi ascultă privirea Ta mare

când senină şi-albastră când înnorată şi-ndepărtată

sihastră

aşteaptă sub privirea ei indirectă răspunsurile la rugăciuni

să se-mplinească

Publicitate