carenţă aparenţei

Standard
sunt tari temeliile munţilor
ele stau pe oblica axă a Pământului
pe nevăzuta lui privire – orbită de lumină –
moale făptură ce mă lasă să trec prin ea
cu razele-i drepte şi tari rupte de stea

sunt lungi kilometrii de sânge prin tine
(însă) tu nu poţi să ţii pasul cu ei
plămânii ţi-s plini de frunze străine
iar când se ofilesc ţi-s toamnă –
toamnă tic-tac-ului şi inimă ei

sunt tari braţele pomilor când sprijină cerul
să nu cadă grabnic şi-abrupt peste noi
puterea aceasta ce ochii-nsenină
vai e ascunsă adânc în noroi…
Publicitate

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.