Aici găseşti lumea mea descrisă de mine. Lumea exterioară şi interioară aşa cum se vede de după ochelarii mei.
Aici găseşti poezie de bine şi de rău, de lumină şi de întuneric, de tăceri şi de vorbe, de moarte şi viaţă, plus cele aflate între...
Aici găseşti o parte din mine şi din călătoria mea (poetică).
Alătură-te celorlalți 767 de abonați.
________________________
Alătură-te celorlalți 767 de abonați.
_________
"Poezia este jurnalul animalului marin care trăieşte pe uscat dorind să zboare în aer. Poezia este o căutare de silabe pentru a fi strigăte la barierele necunoscutului şi incognoscibilului. Poezia este scrierea fantomatică care spune cum sunt făcute curcubeele şi de ce dispar".
"Poezia este un limbaj redus la esenţele lui."
_____________
“Scriam la lumina de autodafeuri - îmi spuse -
"Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeţii."
________________
călătorru' 
De asta nu cred decât ceea ce văd cu proprii ochi. Măcar văd. S-ar putea să nu înţeleg, sau să o fac doar pe jumătate… Dar are formă. Şi o văd. Dacă o şi desluşesc…e altă poveste.
Relatările de la faţa locului. Prefer să fiu martora lor.
zambesc Cami 🙂 pentru ca nu cred ca tu crezi DOAR ceea ce vezi cu proprii ochi
crezi o droaie de istorii chiar daca sunt relatari infidele, chiar daca niciunul dintre noi nu le mai poate „verifica”
crezi in rezistenta scaunul pe care te asezi, a masinii cu care calatoresti si in care te increzi, in capacitatea mecanicului de a spune adevarul
crezi in valvele inimii care se inchid si deschide de multi ani, crezi in imagine arsturnata din spatle ochiului, desi ochiul nu a putut/o vedea niciodata
si mai cred ca credem multe relatari la care nu am fost martori 🙂 / n/avem cum sa fim martori la toate, le credem fara sa le verificam, le credem chiar daca nu relateaza adevarul 100 %