fluierele picioarelor

Standard
pe portativul crucii ciocanul şi lovirea
îşi suflă lovitura în fluier de picior
sfărâmarea şi căderea, durerea şi trosnirea
răsună-n portativul înscriselor istorii
ce se despart la moartea Marelui Dirijor
 
total nepotrivită o voce omenească
blesteme şi injurii aruncă în ciocan
ar vrea ca să-l amâne, să-l tacă, să-l oprească
dar el îşi cântă nota în celălalt ciolan
 
da’ ce ? ajunge-o foaie când muzica nu-i gata ?
se mută-n dreapta crucii – ciocanu-i cheie,  sol
şi îşi ridică umbra să sufle în alt fluier
cu mult prea dura veste…
iar vocea-şi scade tonul, bemol după bemol
 
la mijloc stă Refrenul pe portativul crucii
încoronat cu titlu de-un dirijor roman
în palme-i cântă sânge pe instrumentul rece
iar ritmul răstignirii îl bate-ntreg pământul
pe-o tobă bolovan
 
Lui nu îi suflă-n fluier, în stângul şi în dreptul
rămaşi fără de suflu doar se privesc domol:
Maestrul: Dirijorul, cu nota: interpretul
lovindu-i clapa coastă c-o notă ascuţită
ţâşneşte către public din inima-i zdrobită
iubirea în ecou
 
Ioan 19.33

3 răspunsuri »

...comentează, hai! :)

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.