Aici găseşti lumea mea descrisă de mine. Lumea exterioară şi interioară aşa cum se vede de după ochelarii mei.
Aici găseşti poezie de bine şi de rău, de lumină şi de întuneric, de tăceri şi de vorbe, de moarte şi viaţă, plus cele aflate între...
Aici găseşti o parte din mine şi din călătoria mea (poetică).
Alătură-te celorlalți 767 de abonați.
________________________
Alătură-te celorlalți 767 de abonați.
_________
"Poezia este jurnalul animalului marin care trăieşte pe uscat dorind să zboare în aer. Poezia este o căutare de silabe pentru a fi strigăte la barierele necunoscutului şi incognoscibilului. Poezia este scrierea fantomatică care spune cum sunt făcute curcubeele şi de ce dispar".
"Poezia este un limbaj redus la esenţele lui."
_____________
“Scriam la lumina de autodafeuri - îmi spuse -
"Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeţii."
________________
călătorru' 
Fain…nu am trecut ceva vreme recunosc(cu umilinta)nici de la mine din blogorol nu pot deschide pagina ta(nu inteleg de ce…)DAR citind, observand schimbari de „atitudine” de abordare…ma intreb si „nu stiu de unde am asa de multi ochi”….foarte faina poezia aceasta…Oare pe Dumnezeu nu IL deranjeaza ca avem atat de „multi ochi” pentru El?
🙂 pentru ca e „calatorru” nu calatorrul – ti/am mai zis asta :), cu 2 R si fara L la urma
apropo de intrebarea ta, sincer nu stiu, probabil ca o sa avem ocazia odata sa il intrebam, insa cand descrie Ezechel slava Lui, asa o descrie, cum o „vede”- cu multi ochi, cu foarte multi ochi