nu sunt doar nişte schiţe verbale
a punctelor de vedere întrerupte-n contur
o caricatură forţată-ntre randuri
un chip aruncat din verigă-n verigă
deformat, fragmentat şi obscur.
conştient sunt că rotundul şi pătratul din mine
o întreagă geometrie revarsă vorbind
ce-mi pare simetric, frumos, bun şi bine
condamnat e de unii sub osandă de fals, mărginaş şi hain.
îmi şopteşte alergarea gâfâită
să îmi las cărăruia şerpuită şi grea
şi s-alerg cu mulţimea-n maratonul minciunii
concurând competiţiei din ea.
ne plouă pe toţi prin umbrele umbrite
picurii judecăţii de sus
în confunzia de chipuri pătate
cu pete-aruncate sau stropi de noroi
importantă-i competiţia cu mine
mai puţin competiţia cu voi
apr.4
OK! De acord. Aşa da.