Category Archives: multiple choice (alegeri)

turn it off

turn it off
 am apăsat turn-on-ul frunzei de smochin
şi s-a luminat  zâmbetul prietenos
alteori serviciul solicitant şi-obositor
sau personalitatea ce-a trecut testul body-language-ului esenţial
cui îi mai este străină limba aceasta?
încrucişarea firelor pe pieptul reclamei…
 

multiple choice exercise

multiple choice exercise
fă-ţi timp
din bucăţi de odihnă
sau din rupturi de ceartă
fă-ţi timp
viaţa-i o derulare de fapte
o carte cu foi
de-anotimp

îţi poţi face timp din risipă
să-mpleteteşti în frânturi din frânturi
să lipeşti porumbel lâng-aripă
în tăcere e timp ca să spui

fă-ţi ca să ai ce da mai departe
fii inventiv atunci când îţi faci
dezbracă cu planuri secunda
ca apoi tot cu planuri s-o’mbraci

de zici că n-ai timp tu de de-astea
recunoşti pe de-a’ntreg’ că nu-ţi faci
păcăleala: “cu asta şi basta”
e pentru cei ce de timp
sunt săraci
 

gesticulări (ale credinţei)

gesticulări (ale credinţei)
umpleţi vasele cu apă (sau)
daţi piatra la o parte
strângeţi un omer de mană
sau daţi roată de cetate…
du-te spală-ţi pleoapa, tina
zvârle-ţi haina ce cerşeşte
fă din dud spre El o scară
cere-i iar fărămitura care nu mai e pe masă
strânge-ţi eu-l în răbdare
chiar de doare că îţi pasă…
*
scaldă-te-n Iordan sau Tărlung
de cinci, şase sau chiar şapte
că îţi cere-un lucru simplu
sari din vorbe către fapte
fă corabia fără apă
sap-o groapă, un şanţ, un altul
toarn’ ulei în vas mai mare
prinde-ţi braţu-n rugăciune
vorbeşte apei din stâncă 
să-ţi răspundă cu izvoare…
daţi din mână-n mână gestul
stoarceţi-i din ochi istoria
ca o bârfă ce se varsă dintr-o gură-n altă gură
îmbâcsiţi-vă memoria
rupeţi-i hotar, măsură…
*
crede-L pe Cuvânt
nu-L cerne, nici nu-l pune la’ncercare
vorba Lui e ploaie, ulei, biruinţă
vorba Lui e stâmpărare de sete
şi umplere pentru deschiderea ta
pentru gura aceasta deschisă
ca o ureche ce-ascultă
ca un ochi de credinţă
(balansare între putinţă şi neputinţă
trecere către fiinţă din nefiinţă)
 

eSau nu E

eSau nu E
într-un timp neştiut al fiinţei cândva
legenda se destramă ca o mirişte-n flăcări
peste care privirile spectatorilor sunt beznă sau ploaie
sau mângâiere sau altceva par a fi
timp de o oră şi jumătate sau chiar mai bine
până când se aude din spate ceva:
un scâncet sau o monedă căzând sau o zgârietură de căzătură
pe podeaua logodită cu covorul roşu sau o altă culoare
izbitor de asemănătoare
*
crezi că ne pasă dacă înlăuntrul fiinţei tale se dau conflicte
sau altceva
se dau paşii-napoi sau gratis se dă pâinea regretului
crezi că ne pasă sa-ţi pasăm ţie da mai ales ţie păsarea aceasta
cu aripile rupte frânte lipsite de aripi care oricum
nu va mai putea sub nici o formă să te transforme în înger
sau în altceva sub altă formă
decât a ta?
şi mai ales da mai ales
crezi cumva?
într-un timp neştiut al fiinţei şi-n legendă
şi-n destrămare şi-n zgomot
şi mai ales în răspunsul la întrebare
în distanţa dintre bulbul de îndoială şi floare…
într-un viitor al trecutului
în uitat în schimbare?
*
…din faţă de pe podeaua logodită cu covorul roşu
sau o altă culoare se aude ceva:
un ecou de tăcere
un răspuns cu nodul în gât
o oglindă clonată şi-o căzătură
nişte cuvinte murite pe buze pe malul de gură
şi dorinţa ca cineva să întindă mâna şi să ia piatra sau bolovanul
sau altceva şi drept răspuns
oglindirii să-l dea
 
 

a 10-a lume

a 10-a lume
te-ai strecurat în lumea aceasta
în care se poate ara marea cu boii
în care valurile devin aripă sau altceva…
prin fanta cuvântului te-ai strecurat de pleava
celeilalte lumi
(din lumea lor în lumea ta)
*
prin zâmbete ai încercat să fugi
şi ai fugit de leul care răcneşte cu toată coama lui
pe dinafară
până în hibernarea lăuntrică a fricii
doar ca să te rezemi obosit de zidul lui “acasă”
ca să te rezemi într-o gură de şarpe
*
te-ai strecurat într-o sită ca o pâine de nisip într-o vreme
din nici o altă pricină
decât dorinţa de strecurare
dorinţa crescândă a aluatului tău a brazdei lichide
pe care-o răstoarnă boii plăcut-invizibili
ai trudei
*
pe piatra aceasta caii tăi nu pot să alerge
de aceea ai tăiat pădurea acelei lumi în care rătăceai
din umbră în umbră dară dară vei găsi apele curgătoare
sau chiar mai mult de-atât: izvoarele
 

bartiMeu

bartiMeu
haină îmbrăcată-n aruncare fă-te buzunar pentru mine
leagă-te leagăn zilelor străine ce mi-s oarbe-n cusături înţepătoare
*
o să te lepăd în nu mai am nevoie
ce urmează să fie va fi
noaptea mea-i noapte iar ziua Lui zi
în întâlnirea noastră s’or contopi
vorbele paşii chemările credinţele ‘ndoielile
zornăitul ce zornăie

lanţul rupt al păcatelor

lanţul rupt al păcatelor
Ce, nu spălăm noi rufele murdare!?
Nu zicem… “şi-aşa s-a murdărit! s-o murdărim mai tare!”
Facem aşa doar cu cârpele…
cu cârpele ce nu mai au valoare.

Nu există libertate!

Nu există libertate!

Există doar îngrădiri şi alegeri!

(pe unele le percepem ca îngrădiri, iar pe altele nu :) )

locul unde-a fost cândva un cui

locul unde-a fost cândva un cui
mi-a rămas inima piele şi os
ca o grimasă-n colţul zâmbetului ei
ca locul unde-a fost cândva un cui
cu un tablou în el
ca o valiză ce şi-a pierdut călătoria
şi singurul ei rost
*
găsită-i gara-n locul pierderii de tren
iar lungii paşi pierduţi s-au regăsit c-odihnă-n ei
în locul coacerii e vânt
îl văd stând printre pomi mereu pitit şi nevăzut
mereu altfel cu părul lui cel blond
şi prietenos
cu tocurile-nalte şi deschide
la lemn de măr şi la bătăi
*
pierdută foamea s-a găsit
sătul mi-e la-ndemână  să-nţeleg
cuvinte cum ar fi “`ndeajuns” “destul”
şi anii ce-s pierduţi se văd
în vasta-mpărăţie a unui pom
cu fala ei tronând pe cap
a verde crud…
*
privirile de ochi pierdute sunt
şi-n locul lor găsit un ochi intact
e gata să îşi piardă zi de zi
întreagă revărsarea ce nicicând
pierdută nu va ştii că s-a pierdut
*
când pierzi ceva câștigi un loc
găseşti când pierzi şi nu ştii c-ai găsit nici ce
un set ce-i nou nouţ de întrebări
ce s-au pierdut de fostul lor stăpân
şi-n locul gol ce şi-au găsit
pierdut eşti tu

Unde merge strada asta?

Unde merge strada asta?
Lucrurile nu sunt lucruri…
Isus nu este unul din cei 4 diaconi
lanterna mea nu-i Lumina Ta…
*
Mi-am făcut nişte gheaţă pentru plinătatea paharului
da’ am ignorat unicitatea fulgilor de zăpadă…
*
Brusc am luat-o pe străduţa care mergea înainte
- aşa merg străzile în tot felul de direcţii stând pe loc -
mă ducea ducându-mă singur…
*
Unde-i imaginea? Imaginea pe care am pierdut-o
a lingurilor lungi cu care îi pot hrăni doar pe alţii
sperând ca ei la rândul lor să facă la fel cu imaginea
lingurilor lungi din mâinile lor…

cale tăiată

cale tăiată
pe cale ca o rădăcină pentru paşii ce nu s-au împiedicat încă
umbră pe peretele ridicat împotriva curajului
100 de metri garduri şi salturi
*
liniştea întinsă înaintea rostirilor
cursă prinsă în cursa unui şoarece
carte în biblioteca raftului
cursă alergată şi caştigată
alergată şi pierdută ca pe-un bilet de intrare la film…
*
mi-am tăiat calea cu foarfeca
ţi-am tăiat calea cu un fel inoportun
de aruncat apă peste răceala relaţiei noastre
inexistente
o, vrei îngheţată?
*
ca să-ţi fac loc m-am dat la o parte
o parte tu o parte eu
să împărţim împărţeala
şi-am putea dacă vrei
pe apa aia aruncată de mine
să ne luăm inima-n dinţi
ca pe un biscuite
ca pe o prăjitură
în timp ce ne dăm cu patinele
(pe alegerea alunecoasă)

frica (de necunoscut)

frica (de necunoscut)
(e) un fel de nesiguranţă
apă pe gheaţă
alunecuş
o problemă nerezolvată
de matematică
beznă derdeluş
*
sunt două fire scurt-circuitate
o nepotrivire
maioneză tăiată de lingură
prin învartire
*
scara de tren treaptă cu treaptă
scarţaie paşi
cantă un fior pe şira spinării
… să fie asta gara potrivită?
pe-aici trece expressul mirării?
*
două buzunare goale stau de vorbă-n tăcere
îşi împărtăşesc secretul
goliciunea durerea
le caută mana ca mascaţii de la poliţie
ca degetul pe listele dispărute
mirosind a amintirea celor avute
*
cu ce îmi voi construi apă minerală?
răsună întrebarea în dioxidul de carbon al frunzei
cu ce îmi voi recupera lumina?
cantă partea nerostit-a penumbrei
*
voi sta ca un pom în deşertul de oameni
pană va veni fulgerul
ca un ghid într-o junglă de autobuze
să taie din lianele astea de necunoaştere
ce cresc maronii şi optuze…
*
dacă se va găsi pe jos vre-un întrerupător
dacă se va găsi cineva
fără să-l calc în picioare îl voi păşi
ca pe-o scară rulantă
întamplă-mi-se ce mi s-a’ntampla!
*
maine trece repede pe aici
mă voi urca în ea fără bilet
nu ştiu limba costurilor
dar
poate-mi va dărui careva (vre-)un
interpret