moment prielnic

moment prielnic
pândeşte de după scriere poezia
impresie ce-aşteaptă s-o văd s-o invit
tăcere ascunsă în clopot ca dangăt
apă nebăută ce vrea s-o înghit
*
pândirea ei stă de zile în praguri 
în marginea orei în graniţi de timp
să treacă nu poate tăiat ‘i-e elanul
de treceri prelunge cu chip de-anotimp
*
din mână în mână toartă de limbă
ajunge de-i face lumii ocol
bate-n privire se grăbeşte de intră
bătaia ‘i-e pasăre sosirea ‘i-e stol
*
lumină-nainte în urmă mi-e umbră
o urmărire de jur împrejur
fular de cuvinte adun că mi-e frică
de gerul tăcerilor… ce nu îl spun
*
le mân ca pe nişte oi la-ngrăşare
cu biciul malului apa supun
le mân fără să ştiu ce-i aia mânare
baloane de spumă şi fire de fum
pândesc să mă prindă în gheare
 

»

  1. Sunt multe sugestii vizuale, auditive puternice.
    Insa eu m-am oprit cel mai furtunos asupra supunerii apei cu biciul malului.
    “I-a pus hotar tarana”.
    Da zapada cu ce o supunem?

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s