am mai facut 1 an :)

mi/am zis să îmi “sărbătoresc” şi a 2-a zi de “naştere” şi să nu o las să treacă pe lângă, deşi deja au trecut 2 zile…nu mai e 9 noiembrie…

unii scriu ce au învăţat în primu’ an de blogging, alţii ce n-au învăţat în al 2 -lea, eu pot sa zic că în primul an eram mai precocupat, mai activ parca, mai interesat. comentam mai mult pe alte bloguri, ştiind că în felul ăsta oamenii devin curioşi să vadă cine le-a comentat, să arunce şi pe pagina mea o privire.

jaba constat cît de repede trece timpul, cat de uşor lăsăm un an în urmă…

eu nu scriu despre subiecte fierbinţi, deci nu stârnesc interesul sau curiozitatea decât unei categorii de oameni, cei interesaţi de variantele poetice ale impresiilor, ale sufletului, ale vieţii

ceea ce-mi place aici pe blog, e selecţia pe care o face vizitatorul atunci cînd citeşte ce am scris, şi micile reacţii, mai ales la textele la care mă aştept mai puţin – scrieri fugare, neplanificate, nelucrate, ca să le zic aşa, ci scrise spontan, aşa cum îmi trec prin minte, într-un moment al zilei sau al nopţii

ştiu sigur că daca nu pun pe foaie ceea ce îmi trece prin gând la un moment dat (mai ales dacă-mi place) – pierd, se duce şi până când îmi fac timp să scriu, uit. aşa că indiferent ce moment al zilei sau al nopţii e, când suprind vre-o combinaţie faină de cuvinte, sau reuşesc să îmi descriu o trăire, o amintire, o pun pe foaie…

surprins am fost să constat că la unele scrieri mici, care mi-au plăcut mie, dintre cei 50-70 de vizitatori pe care-i am zilnic (uneori mai puţini ) nimeni nu a reacţionat, nimănui nu  i-a atras privirea, interesul… ca apoi după mai mult timp să existe o reacţie întârziată, cu aceeaşi mirare în comnetariu, cum de nimeni nimic?   – uite aici un exemplu  >>click!!

îmi plac scrierile mici şi dense. le citeşti dintr-o privire, da daca vrei le poţi “săpa” o întreagă după amiaza – … ce vise

vă mulţumesc tuturor pentru vizitele  şi comentariile voastre!