replica
aprilie 26, 2008 by calatorru
Ai făcut altar din două lemne
şi-ai legat iar cerul de pământ
Te-ai făcut o punte peste stele,
legământ semnat în sânge sfânt.
A tremurat pământul de groaza
poverii ce-o purtai pe umeri goi
Judecătorul şi-a rostit osânda.
Te-a legat de moarte cu un cui;
Iubind,
spre răsărit Tu ai întins o mână
Iar cealaltă s-a încleştat de-apus
Coroană de sârmă înghimpată
ca gard peste frunte ţi-au pus.
Le-a fost frică de ce era după
Si dop de piatra la gură au adus
Cuvintele şi-au revărsat ecoul
Dând piatra in lături
Fără vorbă
Ai spus mai mult decât tot ce s-a spus!
Superb! fara replica - felicitari imaginea “gardului “si a “fricii a ceea ce era dupa el”- e superba….HRISTOS A INVIAT!
multumesc Lorelei
adevarat a`nviat! zambesc la gandul ca acum in sarbatoare o spunem cu atat usurinta, cu fermitate in glas…si dupa ce trece sarbatoarea… dr poate ca nu e asa, poate e doar o sesizare personala, la mine si la altii
fain ar fi ca certitudinea invierii Lui sa ne ramana tot anul
brrr….ma dusesi cu gandul la apocalipse si pedespse…. ;-)))
mi-a placut mult “spre rasarit Tu ai intins o mana”… denota emotie evaluata prin contacul constient cu ea, cu Mana. Dispui de energia necesara proiectarii spre exterior a luptelor interioare pe de o parte, si pe de alta parte, de curajul de a ne arata si noua, celorlalti, propriul tau vis, propria lume. Frumos! (sper ca esti inscris pe http://www.poezie.ro(agonia net) , am mai spus-o si altora…merita, mai ales ca scrii superb)
ehe Jamilla
de/ar fi toti de parerea ta doar laudat as fi 
si de/ar fi toate poemele de calitate superioara…multumesc de lauda si de vizita 
da, sunt in scris pe agonia net, insa nu prea am mai postat pe acolo, trebuie sa ma iau dupa aprecierile voastre si ce mi se pare si mie si voua mai valoros sa adaug. acum de cand am blog, am bloguit mai mult decat agonizat. trebuie sa schimb ordinea din cand in cand, cine stie ce iese