rana de la picior izvorată din muşcătura peretelui şi-a măgăriei cu care (şi lui şi mie) mi-ai oprit mersul e memoria trecutului ce nu-mi aparţine.
ca o pisică neagră mi-a tăiat calea uitarea cheilor pe masă. m-am întors la capitolul uşilor închise, al yalelor la care nu se potrivesc cheile primite (de la Tine) în dar, pe care mi le-ai pus în mană…
dacă n-aş fi uitat cheile mi-aş fi văzut mai departe de drum. n-aş fi trecut strada înapoi, n-aş fi pierdut trenul, n-aş fi fost aici şi nici ce sunt.
nu mă lăsa să plec fără de chei! de dragul meu fi-mi ghinion!





























daca as avea post tv te-as pune sef peste departamentul de stiri. iaras un tex din care eu nu inteleg nimic din ce ai vrut sau poate ca nu, sa zici. pot intelege o gramada sau nimic.
explica ce ai scris.
apoi asta nu e o stire!
cand au cazut the twin towers, unii au scapat tocmai din cauza “ghinionului” ce l/au avut in trafic, sau al telefonului ce a sunat chiar inainte sa plece de acasa catre munca.
se pare ca in viata e necesar cateodata si “ghinionul” de genul asta. asta am vrut sa zic
nu stiu engleza. nu stiu ce ineamna the twin towers. poate e ceva de rau.
ce am citit scris de tine cu trimitere la numeri 22. poate fi perceput, inteles si mai superficial si mai profund si in zece mii de feluri. ok. ms de raspuns.
twin towers inseamna turnurile gemene, alea din New York.
acum stiu ca ai zis doar asa si nu tre sa iau vorba ta adliteram, da mare ar fi bucuria mea de s/ar putea intelege ce am scris in jumatate, ba chiar un sfert, ba chiar cu mult mai putin de un sfert, din cele 10 ooo de feluri de care zici
totusi cred ca scriu destul de superficial. mai degraba ambiguu decat profund
mi-a trecut prin cap si ce ai scris mai sus. mi-a trecut prin cap si ce mi-ar zice popa.
ceva de genu.
eu vad asa:
adevarul pentru balaam, intuitia lui, calea lui, drumul lui (cheile primite de la dumnezeu) : “Dumnezeu a zis lui Balaam: ,,Să nu te duci cu ei; şi nici să nu blastămi poporul acela, căci este binecuvîntat.“ 13 Balaam s’a sculat dimineaţa, şi a zis căpeteniilor lui Balac: ,,Duceţi-vă înapoi în ţara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.“
dar, tentat de onorurile pe care balac i le promisese a plecat.
urmeaza “ghinioanele” cu magarita. el mergea pe un drum care nu era al lui, dadea de usi inchise si zavoare in care cheile primite de la dumnezeu nu se potriveau de ce? pentru ca el mergea pentru onorurile pe care voia balac sa i le dea. defapt isi uitase “cheile” bune acasa. si- a dat seama zic eu in momentul asta: “Măgăriţa a zis lui Balaam: ,,Nu sînt eu oare măgăriţa ta, pe care ai călărit în tot timpul pînă în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ţi fac aşa?“ Şi el a răspuns: ,,Nu.“
si-a amintit. dar tot a plecat. si dumnezeu i-a aratat ca merge la moarte. de fiecare data cand se retragea noapte. i-a spus asta aratandu-i ce i se va intampla lui balac. daca balac e nimicit, cum putea un om nimicit sa ofere onoruri? si s-a intors inapoi acasa asa cum a plecat. a pierdut timp si energie degeaba.
bine ar fi sa nu uitam cheile bune si daca le uitam asta este mai bine sa avem ghinion decat sa murim. si ghinioanele ne fac poate sa ne amintim ca nu mergem pe calea noastra.
ceva de genu.
acum ma gandesc ca e mai de dorit “sa mergem” nu sa “stam acasa” cu conditia ca “cineva sa ne iasa in cale” si atunci cand nu “vedem” prea bine sa avem cu noi o “magarie” care sa vada in locul nostru
dupa o experianta de genu asta ne intoarcem acasa “altfel”
da. doar ca balaam eu cred ca s-a lasat convins pentru onoruri. si dumnezeu prin acele “magarii” i-a amintit (adica balaam si-a constientizat adevaratele motive) gandul lui ascuns. prin acele dialoguri pe munte i-a demonstrat desertaciunea onorurilor promise de balac.
de multe ori “iesim din casa” cu “ganduri bune” sub care se ascund adevaratele motivatii. e bine sa fim opriti in astfel de situatii asa cum ai spus tu.
parca asa era.
“drumul spre iad e pavat de intentii bune”
dar parerea mea este ca aici ni se spune sa ne ascultam primul impuls. eu asta cred ca vrea sa spuna pana la urma. restul este explicatia la “de ce sa ne ascultam primul impuls.”
poate fi privit si ca pe un indemn la spontaneitate daca vrei.
( nu privi actiunea in sine de a ramane acasa. mergi dincolo de ea. balaam nu a actionat dupa ce i-a dictat prima data inimioara. eu asa vad. ca asta insemna sa stea acasa asta nu are nici un fel de importanta. )
sau. mai exista situatii in care un tanar de exemplu (balaam) vrea sa plece la discoteca. poate sa plece , sa danseze sa se distreze, sa traiasca sa fie una cu admosfera aceea fara sa sa se piarda in tot ceea ce inseamna discoteca (si drog-alcool si altele , si prostitutie si etc. ). adica sa nu isi uite cheile acasa. si cand este pe punctul de a face vreo prostie (de exemplu sa prizeze o doza de heroina ca sa vada cum e, sa se deschida geamurile brusc si sa-i mature din fata heroina)
.
si atunci sa-si aminteasca precum balaam pe magarita care i-au fost cheile date de dumnezeu.
adica stiind ca nu se potrivesc (cheile) sa mearga totusi pana in fata usii si acolo cand sa incerce sa deschida usa, care s/ar deschide pana la urma sa/i sune telefonul
cred c/ar merge un scenariu de genu asta cu conditia sa nu stie din start ca usa nu deschide nimic bun, ca cheile nu se potrivesc…
daca stie si totusi merge cu speranta in suflet ca va fi oprit in ultimul moment, s/ar putea sa aiba o surpriza (neplacuta) si sa cosntate ca telfonul ar fi sunat, dar bateria era descarcata
lasand imaginatia sa curga.eu
balaam stie si totusi merge. mirajul banului, onorurilor, etc. dar ingerul domnului a gasit mijloacele potrivite de a-l opri. (de dragul lui, dumnezeu, i-a fost ghinion.) eu asa am inteles.
iar atunci cand telefonul nu suna asta e. nu “feri nuiaua copilului atinge-l ca nu va muri”. uneori trebuie sa invatam din propriile experiente. asta este.
asa e, asa e!
avem nevoie sa ne ardem ca altfel nu ne invatam lectia. teoria suna ea cum suna, da cand experimentam practic e altfel
numa ca no, unele usi odata deschise nu se mai pot inchide, sau daca se pot inchide, se inchid cu multa truda si durere…asta fie pentru ca n/am raspuns la telefon, fie ca “a uitat” sa sune
interesant aici la tine…am sa mai trec…acu’ n’am timp…
eu nu “plec” niciunde SorinaDavid

oricat mi/as continua calatoria sunt convins ca poti tine pasul
welcome around!