Dacă eşti vrednic de închinarea mea
Şi în loc să fiu supărat pe Tine
Mă bucur şi cânt.
E pentru că Tu cel înălţat,
Te-ai smerit, şi Dumnezeu cum eşti Tu,
Te-ai făcut om pentru mine.
Dacă lipsit de toate şi neavând nimic
Mă bucur în fiecare zi de lumină,
Şi inima-mi goală o schimbi în inimă plină.
E pentru că Tu cel bogat
Ţi-ai [...]
Arhiva pentru ianuarie 22nd, 2008
închinare personalizată
Postat în de dupa ochiElari, eu si tu, poezie, etichetat închinare, dacă, reacţie, răsplătire, răspuns în ianuarie 22, 2008 | Lasă un comentariu »
balta- cineva a aruncat o piatră
Postat în de dupa ochiElari, emanatii, etichetat balta, ochi, perdele, univers în ianuarie 22, 2008 | Lasă un comentariu »
Albastru se plimbă,
Se strecoară printre crengile pomilor încă goale.
Ici `colo pete mari de alb îi tulbură imensitatea.
Coboară peste mine iar eu îmi ridic ochii şi îl străpung cu privirea. Pare că nu-i pasă, îşi vede mai departe de înceata plimbare şi atunci îmi plimb şi eu privirea prin el.
Perdele,
Fâşii, geamuri , ziduri.
Dincolo de fasciculul [...]
Grâul e-n floare
Macii
Se chinuiau să îl ţină-n picioare
Gemeau
Trăgeau de umeri
Mustăţile din spic
Înc’un pic
Înc’un pic.
Şi n’au crezut strămoşii
Cum nu credeţi nici voi
Dar truda lor se vede şi astăzi printre noi
Macii sunt roşii!
deci (nu) pentru mine
Postat în alegeri, de dupa ochiElari, moneda cu 2 fetze, viata sub lupa, etichetat împlinire, egoism, reputaţie, slavă în ianuarie 22, 2008 | 4 Comentarii »
îşi vizitează prietenul la spital iar acesta din urmă îi mulţumeşte. îmi imaginez două situaţii diferite care stărnesc în cel vizitat 2 reacţii:
1. în urma mulţumirii vizitatorul răspunde: o, nu e nevoie să-mi mulţumeşti, e datoria mea de prieten, aşa se cade, aşa e frumos…şi-atunci cel vizitat zambeşte puţin forţat, evident nemulţumit de raspuns. deci [...]
litere rupte de nume
Postat în emanatii, nelamuriri, replici cosmice, scrieri fugare, etichetat nume, reputaţie, ştirbire în ianuarie 22, 2008 | Lasă un comentariu »
ptr. că au rupt litere din numele Tău şi au lăsat urme să se aştearnă peste era să mă împiedic. cu noroi pe degete m-am aplecat fără să pot trece, le-am adunat şi n-am ştiut să le aşez. mi-am rupt cămaşa în faşii şi le-am legat una de alta dar nu se mai vedea nimic. [...]





























